6 definiții pentru pronunțiație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pronunțiație sf [At: BREZOIANU, Î. 19/23 / V: ~țiațiune / P: ~ți-a~ / Pl: ~ții / E: fr prononciation] (Înv) Pronunțare (3).
PRONUNȚIAȚIE, pronunțiații, s. f. (Învechit) Pronunțare. Se ocupă mult de alterațiile și pronunțiațiile provințiilor. RUSSO, S. 81.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRONUNȚIAȚIE, pronunțiații, s. f. (Înv.) Pronunțare. – Lat lit. pronuntiatio, -onis.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
pronunțiațiune sf vz pronunțiație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRONUNȚIAȚIE s. v. pronunțare, pronunție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pronunțiație s. v. PRONUNȚARE. PRONUNȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: pronunțiație
pronunțiație substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pronunțiațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pronunțiație, pronunțiațiisubstantiv feminin
- 1. Pronunțare, pronunție. DLRLCsinonime: pronunțare pronunție
- Se ocupă mult de alterațiile și pronunțiațiile provințiilor. RUSSO, S. 81. DLRLC
-
etimologie:
- pronuntiatio, -onis DLRM