6 definiții pentru pronunțiație

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pronunțiație sf [At: BREZOIANU, Î. 19/23 / V: ~țiațiune / P: ~ți-a~ / Pl: ~ții / E: fr prononciation] (Înv) Pronunțare (3).

PRONUNȚIAȚIE, pronunțiații, s. f. (Învechit) Pronunțare. Se ocupă mult de alterațiile și pronunțiațiile provințiilor. RUSSO, S. 81.

PRONUNȚIAȚIE, pronunțiații, s. f. (Înv.) Pronunțare. – Lat lit. pronuntiatio, -onis.

pronunțiațiune sf vz pronunțiație

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRONUNȚIAȚIE s. v. pronunțare, pronunție.

pronunțiație s. v. PRONUNȚARE. PRONUNȚIE.

Intrare: pronunțiație
pronunțiație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pronunțiație
  • pronunțiația
plural
  • pronunțiații
  • pronunțiațiile
genitiv-dativ singular
  • pronunțiații
  • pronunțiației
plural
  • pronunțiații
  • pronunțiațiilor
vocativ singular
plural
pronunțiațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pronunțiație, pronunțiațiisubstantiv feminin

  • 1. învechit Pronunțare, pronunție. DLRLC
    • format_quote Se ocupă mult de alterațiile și pronunțiațiile provințiilor. RUSSO, S. 81. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.