11 definiții pentru promețiu
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROMEȚIU s. n. Element chimic din familia lantanoidelor, obținut pe cale artificială. – Din germ. Promethium.[1]
- Sursa nu consemnează ca intrare forma lantanoide, ci lantanidă, -e. — gall
promețiu sni [At: DN / E: fr prométhium, ger Promethium] Element chimic din grupul pământurilor rare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROMEȚIU s. n. Element chimic din grupul pământurilor rare. – Din germ. Promethium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PROMEȚIU s. n. Element chimic din grupul pămînturilor rare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROMEȚIU s.n. (Chim.) Element din familia pămînturilor rare. [Pron. -țiu. / < fr. prométhium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROMEȚIU s. n. element chimic metalic din grupa lantanidelor. (< fr. prométhium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
promețiu [iu pron. ĭu] s. n., art. promețiul; simb. Pm
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
promețiu [țiu pron. țĭu] s. n., art. promețiul; simb. Pm
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
promețiu s. n. [-țiu pron. -țĭu], art. promețiul; simb. Pm
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PROMÉȚIU (< germ.; {s} n. pr. Prometeu) s. n. Element chimic (Pm; nr. at. 61, m. at. 145) din familia lantanidelor; obținut pe cale artificială la fisiunea izotopului U 235 în reactoarele nucleare. Este radioactiv; cel mai stabil izotop P145 are perioada de înjumătățire de c. 18 ani. Izotopul P147 este folosit la luminofori și la bateriile atomice miniaturale.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Pm, simbol chimic pentru promețiu.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: -țĭu
substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
promețiusubstantiv neutru
- 1. Element chimic metalic din familia lantanidelor, obținut pe cale artificială. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
- comentariu Pm DOOM 2
etimologie:
- Promethium DEX '09 DEX '98
- prométhium DN