Din totalul de 21 sunt afișate 20 definiții pentru prohodi, prohodit (adj.), prohodit (prohod; -uri)   conjugări / declinări

PROHODÍT2, -Ă, prohodiți, -te, adj. (Pop.) Căruia i s-a oficiat prohodul; îngropat. – V. prohodi.

PROHODÍT1, prohodituri, s. n. (Pop.) Prohodire, prohod. – V. prohodi.

PROHODÍT1, prohodituri, s. n. Prohodire, prohod. – V. prohodi.

PROHODÍT2, -Ă, prohodiți, -te, adj. Căruia i s-a oficiat prohodul; îngropat. – V. prohodi.

PROHODÍT s. n. Prohodire. Cine-o face ce-am făcut N-aibă locșor în pămînt, Nici popă la prohodit, Nici țărînă pe mormînt. PĂSCULESCU, E. P. 203.

prohodít (pop.) s. n., pl. prohodíturi

prohodít s. n., pl. prohodíturi

PROHODÍT s. v. prohodire.

PROHODÍ, prohodesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A oficia slujba prohodului; p. gener. a duce un mort la groapă; a îngropa. – Din sl. provoditi.

PROHODÍ, prohodesc, vb. IV. Tranz. A oficia slujba prohodului; p. gener. a duce un mort la groapă; a îngropa. – Din sl. provoditi.

PROHODÍ, prohodesc, vb. IV. Tranz. I. A oficia slujba prohodului. Mult n-avem și ne prohodește și pe noi popa Petrea. SADOVEANU, P. III. 203. Iar cînd pe la prînz era, Pe Vălean mi-l prohodea. SEVASTOS, C. 298. Băieții s-au strîns ciotcă împrejurul meu; și m-au mmormîntat în năsip, și m-au prohodit cum știau ei, și de-abia mi-am venit în simțire peste vrun ceas. CREANGĂ, A. 61. ◊ Intranz. Convoiul s-apropie de groapă... Preoții prohodesc, făcliile ard liniștit. VLAHUȚĂ, O. A. 342. (Fig.) Te uită, frunza pică irosită Și vîntul geme prohodind departe. IOSIF, R. 46. 2. A duce (un mort) la groapă; a îngropa. Noi ducem moarte la cei vii Și-i prohodim cîntînd voios. ALECSANDRI, T. II 39.

prohodí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prohodésc, imperf. 3 sg. prohodeá; conj. prez. 3 să prohodeáscă

prohodí vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. prohodésc, imperf. 3 sg. prohodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. prohodeáscă

A PROHODÍ ~ésc tranz. 1) A supune ritualurilor prohodului. 2) A duce la groapă, oficiind slujba prohodului. /<sl. provoditi

prohodì v. a cânta prohodul: ca pe un mort în vieață voioși te prohodim AL.

prohodésc v. tr. (vsl. provoditi, a trece dincolo, a acompania, d. voditi, vesti-vedon, a duce, a conduce; rus. -itĭ. V. izvodesc, do-, ne- și po-vedesc). Acompaniez la mormînt cu cîntece, maĭ ales oprind dricu din loc în loc și cîntînd maĭ solemn. – Vechĭ prov- și prof-.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

prohodit, -ă, prohodiți, -te, adj. – Dus cu alai la groapă: „Cine mere prohodit / Nu-i nădejde de zinit” (Calendar, 1980: 114). – Din prohodi (DEX).

prohodit, -ă, adj. – Dus cu alai la groapă: „Cine mere prohodit / Nu-i nădejde de zinit” (Calendar 1980: 114). – Din prohod (< sl. prohodŭ „moarte„).

prohodí, prohodesc, vb. tranz. – (bis.) A oficia prohodul; a duce un mort la groapă, a îngropa; a comânda: „Nici surori să mă jeliá, / Nici frați să mă prohodiá” (Bârlea, 1924, I: 106); „De trăié, l-oi agodi, / De-o murit, l-oi prohodi” (Papahagi, 1925: 174). – Din sl. prohoditi „a muri” (Scriban, DEX, MDA).

prohodí, prohodesc, vb. tranz. – A oficia prohodul; a duce un mort la groapă, a îngropa; a comânda: „Nici surori să mă jeliá, / Nici frați să mă prohodiá” (Bârlea 1924 I: 106); „De trăié, l-oi agodi, / De-o murit, l-oi prohodi” (Papahagi 1925: 174). – Din sl. prohoditi „a muri„.