O definiție pentru procustianizare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

procustianizáre s. f. Procustare ◊ „Temperament bine stăpânit, expozeu didactic, dar ferit de procustianizări și opacitate, abilitate demonstrativă dar fără excese speculative, limbaj precis, dar penetrant – calități sigure ale unei energii interpretative «de cursă lungă».” Luc. 17 I 81 p. 2 (din procustian + -izare)

Intrare: procustianizare
procustianizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • procustianizare
  • procustianizarea
plural
  • procustianizări
  • procustianizările
genitiv-dativ singular
  • procustianizări
  • procustianizării
plural
  • procustianizări
  • procustianizărilor
vocativ singular
plural