3 intrări
38 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (7)
- relaționale (7)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRIVILEGIAT, -Ă, privilegiați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană, grup, clasă socială) care se bucură de un privilegiu, de o favoare, de un avantaj. [Pr.: -gi-at] – V. privilegia.
PRIVILEGIAT, -Ă, privilegiați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană, grup, clasă socială) care se bucură de un privilegiu, de o favoare, de un avantaj. [Pr.: -gi-at] – V. privilegia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
privilegiat, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 66 / P: ~gi-at / V: (înv) preveleghiat, ~veleghiat, ~vel~, ~eghiat, ~lighet[1], ~lighiat / Pl: ~ați, ~e / E: lat privilegiatus, fr privilegié] 1 a (D. oameni, grupuri ori clase sociale, așezări umane, organizații sau instituții etc.) Care se bucură de privilegii (1). 2 a (D. creditori) Care se bucură de privilegii (5). 3 sm (Mol; înv îf privilighet) Subprefect. 4 a (Înv) Autorizat. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIVILEGIAT, -Ă, privilegiați, -te, adj. (Despre persoane, grupuri, clase sociale) Care se bucură de privilegii, favorizat. Acei cari au introdus instituțiile liberalo-burgheze la noi... erau tocmai fiii clasei privilegiate. GHEREA, ST. CR. I 328. Vreți binele să vie făr-a contribui. Privilegiați voi înșiși voiți acum a fi. BOLINTINEANU, O. 144. ◊ (Substantivat) Osteniți să se mai măsoare cu asemenea privilegiați ai norocului. C. PETRESCU, C. V. 10.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRIVILEGIAT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Cel) care se bucură de un privilegiu. 2. (Fig.) Înzestrat de la natură cu un talent oarecare. [Pron. -gi-at. / cf. fr. privilégié].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIVILEGIAT, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care se bucură de un privilegiu. 2. (fig.) înzestrat de la natură cu un talent. (< fr. privilégié)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
privilegiat a. 1. care se bucură de un privilegiu: clase privilegiate; 2 fig. care e înzestrat cu vr’un dar natural. ║ m. cel ce se bucură de un privilegiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*privilegiát1, -ă adj. (fr. privilégié, it. privilegiato). Care se bucură de un privilegiŭ: om privilegiat, societate privilegiată. Fig. Bine înzestrat de natură, de soartă: privelegiat al naturiĭ. Creditor privelegiat, care trebuĭe plătit în aintea altora. Subst. Un privelegiat.[1]
- 1. În original, greșit: priveligiat, -ă; Var.: privelegiat. — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIVILEGIA, privilegiez, vb. I. Tranz. A favoriza pe cineva, a acorda cuiva o favoare, un privilegiu. [Pr.: -gi-a] – Din fr. privilégier.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRIVILEGIA, privilegiez, vb. I. Tranz. A favoriza pe cineva, a acorda cuiva o favoare, un privilegiu. [Pr.: -gi-a] – Din fr. privilégier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
preveleghiat, ~ă smf, a vz privilegiat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
priveleghiat, ~ă a vz privilegiat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privelegiat, ~ă a vz privilegiat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privileghia v vz privilegia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privileghiat, ~ă a vz privilegiat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privilegia [At: (a. 1829) URICARIUL VIII, 108 / P: ~gi-a / V: (înv) ~eghia, ~lighia, ~ligia / Pzi: ~iez / E: fr privilégier, it privilegiare] 1 vt (Asr; c. i. oameni, comunități umane, instituții etc.) A acorda un privilegiu (1). 2 vrp (Înv; îf priviligia; d. publicații) A fi autorizat să apară. 3 vt (Jur) A supune unui privilegiu (5) sau unei preferințe de altă natură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privilighet sm vz privilegiat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privilighia v vz privilegia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privilighiat, ~ă a vz privilegiat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
priviligia v vz privilegia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIVILEGIA, privilegiez, vb. I. Tranz. A favoriza (pe cineva), a acorda cuiva o favoare. Om bogat, privilegiat de soartă, cu starea și cu numele moștenite de la părinți. C. PETRESCU, A. 287. Dintre toți copiii, ea era preferata tantei Matilda și deci ea va fi privilegiată în dispozițiunile testamentului. id. C. V. 97. – Pronunțat: -gi-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRIVILEGIA vb. I. tr. A acorda cuiva un privilegiu; a părtini, a favoriza pe cineva. [Pron. -gi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. privilégier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIVILEGIA vb. tr. a acorda un privilegiu; a favoriza. (< fr. privilégier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A PRIVILEGIA ~ez tranz. (persoane) A susține în mod abuziv acordând privilegii (adesea nemotivat și în detrimentul altora); a părtini; a avantaja; a favoriza; a proteja. /<fr. privilégier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
privilegià v. a acorda un privilegiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*privilegiéz v. tr. (fr. privilégier, it. privilegiare). Acord un privilegiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
privilegiat (desp. -gi-at) adj. m., s. m., pl. privilegiați; adj. f., s. f. privilegiată, pl. privilegiate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
privilegiat (-gi-at) adj. m., s. m., pl. privilegiați; adj. f., s. f. privilegiată, pl. privilegiate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
privilegiat adj. m., s. m. (sil. -gi-at), pl. privilegiați; f.sg. privilegiată, pl. privilegiate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
privilegia (a ~) (desp. -gi-a) vb., ind. prez. 1 sg. privilegiez (desp. -gi-ez), 3 privilegiază, 1 pl. privilegiem; conj. prez. 1 sg. să privilegiez, 3 să privilegieze; ger. privilegiind (desp. -gi-ind)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
privilegia (a ~) (-gi-a) vb., ind. prez. 3 privilegiază, 1 pl. privilegiem (-gi-em); conj. prez. 3 să privilegieze; ger. privilegiind (-gi-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
privilegia vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. privilegiez, 3 sg. și pl. privilegiază, 1 pl. privilegiem (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. privilegieze; ger. privilegiind (sil. -gi-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
privilegiez, -giază 3, -gieze 3 conj., -giam 1 imp., -giind ger., -giere inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRIVILEGIAT adj. v. autorizat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIVILEGIAT adj. v. părtinit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIVILEGIAT adj. avantajat, favorizat, părtinit, protejat. (Echipă sportivă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
privilegiat adj. v. AUTORIZAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Privilegiat ≠ neprivilegiat
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIVILEGIA vb. v. părtini.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIVILEGIA vb. a avantaja, a favoriza, a părtini, a proteja, (înv. și reg.) a pristăni, (înv.) a fățărnici. (Arbitrul l-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -gi-at
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: -gi-at
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: -gi-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
privilegiat, privilegiațisubstantiv masculin privilegiată, privilegiatesubstantiv feminin privilegiat, privilegiatăadjectiv
- 1. (Persoană, grup, clasă socială) care se bucură de un privilegiu, de o favoare, de un avantaj. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Acei cari au introdus instituțiile liberalo-burgheze la noi... erau tocmai fiii clasei privilegiate. GHEREA, ST. CR. I 328. DLRLC
- Vreți binele să vie făr-a contribui. Privilegiați voi înșiși voiți acum a fi. BOLINTINEANU, O. 144. DLRLC
- Osteniți să se mai măsoare cu asemenea privilegiați ai norocului. C. PETRESCU, C. V. 10. DLRLC
-
- 2. Înzestrat de la natură cu un talent oarecare. DN
etimologie:
- privilegia DEX '09 DEX '98
privilegia, privilegiezverb
- 1. A favoriza pe cineva, a acorda cuiva o favoare, un privilegiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Om bogat, privilegiat de soartă, cu starea și cu numele moștenite de la părinți. C. PETRESCU, A. 287. DLRLC
- Dintre toți copiii, ea era preferata tantei Matilda și deci ea va fi privilegiată în dispozițiunile testamentului. C. PETRESCU, C. V. 97. DLRLC
-
etimologie:
- privilégier DEX '09 DEX '98 DN