5 definiții pentru pritocitură pitrocitură pristocitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pritocitu sf [At: LM / V: (înv) ~ist~ (S și: ~istro~), (reg) pitro~ / Pl: ~ri / E: pritoci + -tură] (Pop) 1-7 Pritoceală (1-7). 8 Cicălire.

pitrocitu sf vz pritocitură[1] corectată

  1. În original, incorect tipărit: vz pitrocitură LauraGellner

pristocitu sf vz pritocitură


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRITOCITÚRĂ s. v. pritocit.

PRITOCITU s. pritoceală, pritocire, pritocit, (pop.) pritoc. (~ verzei.)

Intrare: pritocitură
pritocitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pritocitu
  • pritocitura
plural
genitiv-dativ singular
  • pritocituri
  • pritociturii
plural
vocativ singular
plural
pitrocitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pristocitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.