6 definiții pentru pripitor prepitoriu prispitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pripitor, ~oare [At: CANTEMIR, IST. 108 / V: (înv) prepitoriu, (reg) prisp~ / Pl: ~i, ~oare / E: pripi + -tor] 1 a (Înv) Zorit. 2 sfp (Înv; în superstiții) Ființe imaginare despre care se credea că au darul de a prevesti moartea grabnică a cuiva. 3 a (Ban; Olt; d. soare) Arzător. 4 a (Reg; d. cereale și fructe) Copt prea devreme Si: (pop) pretimpuriu. 5 a (Reg; d. pomi fructiferi) Care face fructe prea devreme. 6 a (Mol; Olt; d. pământ) Nisipos.

PRIPITÓR, -OÁRE, pripitori, -oare, adj. (Reg.; despre pământul arabil) Care pripește, care grăbește coacerea semănăturilor. – Din pripi + suf. -(i)tor.

prispitor, ~oare a vz pripitor


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRIPITÓR adj. v. arzător, canicular, dogoritor, fierbinte, grabnic, grăbit, iute, întins, nisipos, precipitat, pretimpuriu, rapid, repede, repezit, torid, tropical, zăpușitor, zorit.

pripitor adj. v. ARZĂTOR. CANICULAR. DOGORITOR. FIERBINTE. GRABNIC. GRĂBIT. IUTE. ÎNTINS. NISIPOS. PRECIPITAT. PRETIMPURIU. RAPID. REPEDE. REPEZIT. TORID. TROPICAL. ZĂPUȘITOR. ZORIT.

Intrare: pripitor
pripitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pripitor
  • pripitorul
  • pripitoru‑
  • pripitoare
  • pripitoarea
plural
  • pripitori
  • pripitorii
  • pripitoare
  • pripitoarele
genitiv-dativ singular
  • pripitor
  • pripitorului
  • pripitoare
  • pripitoarei
plural
  • pripitori
  • pripitorilor
  • pripitoare
  • pripitoarelor
vocativ singular
plural
prepitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prispitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)