15 definiții pentru primejdie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIMEJDIE, primejdii, s. f. Împrejurare, situație care amenință liniștea, securitatea sau existența cuiva sau a ceva; pericol; p. ext. necaz, supărare. ◊ Loc. adj. De primejdie = a) primejdios; b) care vestește un pericol. ♦ Risc. – Din sl. prĕmeždije.

PRIMEJDIE, primejdii, s. f. Împrejurare, situație care amenință liniștea, securitatea sau existența cuiva sau a ceva; pericol; p. ext. necaz, supărare. ◊ Loc. adj. De primejdie = a) primejdios; b) care vestește un pericol. ♦ Risc. – Din sl. prĕmeždije.

primejdie sf [At: PSALT. 228 / V: (îrg) ~de, (înv) premejde / Pl: ~ii / E: vsl прѣмєждиѥ] 1-2 Împrejurare care amenință (securitatea sau) existența cuiva sau a ceva Si: pericol, nevoie, (ltr) pernicie, (înv) primejduială (1-2). 3 (Îla) De (mare) ~ Primejdios. 4 (Îal) Care vestește un pericol. 5-6 (Pop; în superstiții; îljv) Cu ~ (Care este) de rău augur. 7 (Îlav; gmț) De ~ Extraordinar. 8 (Îe) A-și pune viața (ori capul) în ~ A-și risca viața. 9 (Înv; îe) A se pune (ori a se băga, a cădea) la (sau în ) ~ A se expune pericolului. 10 (Îe) A-i fi capul în ~ A se afla în mare pericol. 11 (Îrg; îe) A da de (sau a veni la) ~ cu cineva A avea o supărare cu cineva. 12 (Înv; îe) A da (pe cineva) de ~ ori a băga (sau a pune pe cineva) în (ori la) ~ sau (îrg) a-i face ~ A pricinui cuiva un rău. 13 (Înv; îae) A băga pe cineva într-un necaz. 14 Risc. 15-16 (Mun; udp „de”) Cantitate sau număr foarte mare. 17-18 (Mun; udp „de”) Proporție sau dimensiune foarte mare. corectat(ă)

PRIMEJDIE, primejdii, s. f. Împrejurare, situație care amenință siguranța sau existența cuiva; pericol. Colonelul își păstrase din militărie curaj și îndrăzneală în fața primejdiei. REBREANU, R. II 167. Cuibul era în primejdie să se surpe. BASSARABESCU, V. 50. Săriți de-o ajutați, Copilu să-i scăpați!... – Vai de mine! Se vede că-i în primejdiei. ALECSANDRI, T. I 186. Paza bună trece primejdia rea (= prevederea înlătură nenorocirea). ◊ (În imprecații) Mă prinse, bată-l primejdia... DELAVRANCEA, O. II 347. ◊ Loc. adj. De primejdie = care anunță o primejdie, care vestește un pericol. Curînd se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie, rar, numai într-o dungă. SADOVEANU, O. VII 122. ◊ Expr. Primejdie de moarte = primejdie mare, care amenință viața cuiva. Parcă eu m-am potrivit? Aceasta nu-i ușor lucru și-i și cu primejdie de moarte. SADOVEANU, O. VIII 218. Cît pe ce o fost să nebunesc, cînd am aflat că te-ai găsit în primejdie de moarte. ALECSANDRI, T. I 341.

PRIMEJDIE ~i f. Situație care amenință real existența sau integritatea cuiva sau a ceva; circumstanță amenințătoare; pericol. ◊ Paza bună trece ~a rea precauția preîntâmpină neplăcerile. [G.-D. primejdiei; Sil. di-e] /<sl. prĕmeždije

priméjdie f. (vsl. bg. prĭe-méždiĭe, d. mežda, bg. -dá, răzor, hotar, adică „ceĭa ce e peste hotar”, ca și vgerm. eli-lenti, străinătate, ngerm. elend, mizerie. V. mejdină). Pericul. Prov. Paza bună trece primejdia rea, e bine să ĭeĭ precauțiunĭ din ainte, prudența e mama siguranțeĭ. – Vechĭ și -jde.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

primejdie (desp. -di-e) s. f., art. primejdia (desp. -di-a), g.-d. art. primejdiei; pl. primejdii, art. primejdiile (desp. -di-i-)

primejdie (-di-e) s. f., art. primejdia (-di-a), g.-d. art. primejdiei; pl. primejdii, art. primejdiile (-di-i-)

primejdie s. f. (sil. -di-e), art. primejdia (sil. -di-a), g.-d. art. primejdiei; pl. primejdii, art. primejdiile (sil. -di-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIMEJDIE s. 1. amenințare, pericol, (înv. și pop.) nevoie. (Îl pândește o mare ~.) 2. pericol, (prin Transilv. și Maram.) prilej, (înv.) cursă. (A trecut prin multe ~.) 3. v. risc. 4. v. gravitate. 5. v. nesiguranță.

PRIMEJDIE s. 1. amenințare, pericol, (înv. și pop.) nevoie. (Îl pîndește o mare ~.) 2. pericol, (prin Transilv. și Maram.) prilej, (înv.) cursă. (A trecut prin multe ~.) 3. pericol, risc, (astăzi rar) rizic. (Cu ~ vieții.) 4. gravitate, pericol, periculozitate, seriozitate, (rar) severitate. (~ bolii de care suferă.) 5. nesiguranță, pericol. (~ unui loc.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

primejdie (primejdii), s. f. – Pericol. – Megl. primeajdă. Sl. (bg.) prĕmeždije (Mikloisch, Slaw. Elem., 40; Cihac, II, 191; Berneker, II, 32). – Der. primejdios, adj. (periculos); primejdui, vb. (a fi, a pune în pericol; refl., a se expune unui pericol).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Scila și Caribda (a fi între) – două mari primejdii. Vezi: Incidis in Scylam cupiens vitare Charybdim. LIT.

Intrare: primejdie
primejdie substantiv feminin
  • silabație: -di-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • primejdie
  • primejdia
plural
  • primejdii
  • primejdiile
genitiv-dativ singular
  • primejdii
  • primejdiei
plural
  • primejdii
  • primejdiilor
vocativ singular
plural
premejde
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
primejde
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

primejdie, primejdiisubstantiv feminin

  • 1. Împrejurare, situație care amenință liniștea, securitatea sau existența cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pericol
    • format_quote Colonelul își păstrase din militărie curaj și îndrăzneală în fața primejdiei. REBREANU, R. II 167. DLRLC
    • format_quote Cuibul era în primejdie să se surpe. BASSARABESCU, V. 50. DLRLC
    • format_quote Săriți de-o ajutați, Copilu să-i scăpați!... – Vai de mine! Se vede că-i în primejdie!. ALECSANDRI, T. I 186. DLRLC
    • format_quote (În imprecații) Mă prinse, bată-l primejdia... DELAVRANCEA, O. II 347. DLRLC
    • chat_bubble Paza bună trece primejdia rea = prevederea înlătură nenorocirea. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De primejdie = primejdios. DEX '09 DEX '98
      sinonime: primejdios
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De primejdie = care vestește un pericol. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Curînd se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie, rar, numai într-o dungă. SADOVEANU, O. VII 122. DLRLC
    • chat_bubble Primejdie de moarte = primejdie mare, care amenință viața cuiva. DLRLC
      • format_quote Parcă eu m-am potrivit? Aceasta nu-i ușor lucru și-i și cu primejdie de moarte. SADOVEANU, O. VIII 218. DLRLC
      • format_quote Cît pe ce o fost să nebunesc, cînd am aflat că te-ai găsit în primejdie de moarte. ALECSANDRI, T. I 341. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.