18 definiții pentru prijini prijăni prijeni priji prijona prijoni prijuni


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prijini [At: PSALT. 69 / V: (înv) ~jăni, ~jeni, (reg) priji, ~jona, ~joni, ~juni / Pzi: ~nesc, prijin / E: nct] 1-2 vtr (Reg) A (se) susține. 3 vr (Fig; îvr; îf prijeni) A se baza. 4 vt (Reg; îf prijoni) A ajuta la o treabă. 5 vr (Reg) A se opri, rezemându-se de ceva. 6 vt (Reg) A prinde din zbor. 7 vt (Îrg; îf prijeni, prijoni) A împinge către. 8 vt (Îrg; pex) A strânge. 9 vt (Olt; îf prijoni) A agăța. 10 vt (Mun) A lăsa în păstrare. 11 vt (Mun) A păstra. 12-13 vtr (Reg) A (se) întâmpina.

PRIJINÍ vb. IV v. sprijini.

PRIJUNÍ vb. IV v. sprijini.

SPRIJINÍ, spríjin și sprijinesc, vb. IV. Tranz. 1. A susține, a rezema, a propti ceva sau pe cineva (ca să nu cadă). Observă că doamna Vorvoreanu se cam clatină pe picioare cînd umblă. Alergă după ea s-o sprijine. DUMITRIU, N. 82. Atlas în vechime sprijinea cerul pe umeri. EMINESCU, O. I 132. Pe braț capu-mi sprijinesc Și tot la mîndra gîndesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 12. ◊ Refl. Stoicea dădu spre iaz, sprijinindu-se în ciomag. GALACTION, O. I 47. Cercă să umble, sprijinindu-se în toiagul său. ISPIRESCU, L. 59. Vrea să se sprijinească în picioare, dar se împiedeca. NEGRUZZI, S. I 156. ♦ Fig. A baza, a întemeia pe... Pe această pagină am sprijinit, ani de zile, durerile mele, nesiguranțele inimii mele și fragila mea pace sufletească. GALACTION, O. I 348. ◊ Refl. Arta socialistă se sprijină pe marile realizări în domeniul artei universale. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 4/4. 2. A susține, a ajuta (pe cineva sau ceva), a da concursul (cuiva sau la ceva). Irina mă sprijină. Fără Irina m-aș fi pierdut poate. BARANGA, I. 214. Pentru aceasta trebuie ca propunerea să fie sprijinită de doi membri. GHICA, A. 800. Trimise o solie și la craiul Poloniei, poftindu-l ca să nu sprijinească pe dușmanul său, Ieremia Movilă. BĂLCESCU, O. II 279. ♦ (Învechit) A susține, a fi de părere că... Sprijin că această proprietate teritorială a noastră este mărginită, este supusă la legi. KOGĂLNICEANU, S. A. 139. 3. (Învechit și regional) A ține piept unui atac, a rezista. Puindu-să la stare De-a sprijini lovitura păgînă S-apără cu groaznica prăjină. BUDAI-DELEANU, Ț. 249. ◊ Absol. Acesta sprijini cu ciomagul său, dar lovitura era atît de tare, că n-o putu opri de tot. PREDA, Î. 66. 4. (Regional) A opri în loc, a apuca, a prinde. Rupe și cîte-un măr Și-n sus l-azvîrlește-n palmă-l sprijinește. TEODORESCU, P. P. 79. ♦ (Cu privire la lichide) A aduna, a culege, a capta (într-un vas). Ia apă într-o oală și aruncînd-o peste streașina casei, o sprijinește cu un ciur. MARIAN, NA. 37. Tatăl nu lăsa... sîngele să piară, că mi-l sprijinea În pahar. POP. 5. A primi, a întîmpina. Cină tu te-ai născut Io m-am prilejit De te-am sprijinit ’N poală de văstmînt. TEODORESCU, P. P. 24. – Variante: sprijăní (SEVASTOS, C. 185, RUSSO, S. 59), sprijuní (BIBICESCU, P. P. 242), prijiní (MAT. FOLK. 119), prijuní (ȘEZ. VII 61) vb. IV.

prijenésc și -ănésc v. tr. V. sprijin 2.

prijésc v. tr. (slav). Trans. Vizitez, frecŭentez.

prijunésc v. tr. V. sprijin 2.

2) spríjin și (rar) -ésc, a -ĭ v. tr. (din maĭ vechĭu prejenesc, prijănesc, din *prăjinesc, adică „pun prăjinĭ pe dedesupt”, ca la pomiiĭ încărcațĭ de poame. Din aceĭașĭ răd. pol. sprežyna, resort, opritoare, și vsl. sprenšti-sprengon, a uni, sprenženŭ, unit. – El sprijină și -ine; să sprijine. Cp. cu ridic). 1. Susțin pe dedesupt: a sprijini cu prăjinĭ ramurile unuĭ pom, Atlante sprijinea ceru pe umerĭ. 2. Apăr, ajut, protejez (vechĭ): sprijinește Domnul pre toțĭ ceĭ ce cad și scoală pre ceĭ oborîțĭ (Dos ). 3. Opresc, împedic (vechĭ): sprijiniră sîngele sfințieĭ sale (Dos,). 4. Rezem: a sprijini pușca de zid. V. refl. Mă susțin apesînd orĭ mă rezem: bolnavu se sprijini în baston, se sprijini de zid. Fig. Mă bizuĭ, mă bazez: a te sprijini pe cineva, pe ajutoru cuĭva. A se sprijini uniĭ pe alțiĭ, a se ajuta reciproc. – Vechĭ și „mă apăr”: nu avea cu ce să se sprijinească de neprietenĭ (Nec.). – În vest (Tel.) sprijinesc, opresc, susțin (rev. I. Crg. 4, 390, și 7, 52). În Dolj „primesc oaspeți” (GrS. 1937, 243). La Vidin prijunesc, în Serbia sprejunesc, în Trans. și sprijonesc, aĭurea și sprejenesc, sprijenesc și -ănesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRIJINÍ vb. v. întâmpina, primi, prinde, propti, rezema, sprijini, susține.

prijini vb. v. ÎNTÎMPINA. PRIMI. PRINDE. PROPTI. REZEMA. SPRIJINI. SUSȚINE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prijí (-jésc, -ít), vb. – (Trans.) A vizita, a frecventa. Origine necunoscută. Poate în loc de priviti.

Intrare: prijini
verb (VT331)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prijini
  • prijinire
  • prijinit
  • prijinitu‑
  • prijinind
  • prijinindu‑
singular plural
  • prijină
  • prijiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prijin
(să)
  • prijin
  • prijineam
  • prijinii
  • prijinisem
a II-a (tu)
  • prijini
(să)
  • prijini
  • prijineai
  • prijiniși
  • prijiniseși
a III-a (el, ea)
  • prijină
(să)
  • prijine
  • prijinea
  • prijini
  • prijinise
plural I (noi)
  • prijinim
(să)
  • prijinim
  • prijineam
  • prijinirăm
  • prijiniserăm
  • prijinisem
a II-a (voi)
  • prijiniți
(să)
  • prijiniți
  • prijineați
  • prijinirăți
  • prijiniserăți
  • prijiniseți
a III-a (ei, ele)
  • prijină
(să)
  • prijine
  • prijineau
  • prijini
  • prijiniseră
prijăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prijeni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT403)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • priji
  • prijire
  • prijit
  • prijitu‑
  • prijind
  • prijindu‑
singular plural
  • prijește
  • prijiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prijesc
(să)
  • prijesc
  • prijeam
  • prijii
  • prijisem
a II-a (tu)
  • prijești
(să)
  • prijești
  • prijeai
  • prijiși
  • prijiseși
a III-a (el, ea)
  • prijește
(să)
  • prijească
  • prijea
  • priji
  • prijise
plural I (noi)
  • prijim
(să)
  • prijim
  • prijeam
  • prijirăm
  • prijiserăm
  • prijisem
a II-a (voi)
  • prijiți
(să)
  • prijiți
  • prijeați
  • prijirăți
  • prijiserăți
  • prijiseți
a III-a (ei, ele)
  • prijesc
(să)
  • prijească
  • prijeau
  • priji
  • prijiseră
prijona
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prijoni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prijuni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)