2 intrări

  • prieten prietin preaten preiatin preten pretien pretin priaten priatin priiatel priiaten priiatin
  • prieteni preteni pretini prietini pritini

Articole pe această temă:

54 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prietini v vz prieteni

PRIÉTEN, -Ă, prieteni, -e, s. m. și f. Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic. ♦ Amant, iubit. [Pr.: pri-e-.Var.: (reg.) priétin, -ă s. m. și f.] – Din sl. prijatelĩ.

PRIÉTEN, -Ă, prieteni, -e, s. m. și f. Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic. ♦ Amant, iubit. [Pr.: pri-e-.Var.: (reg.) priétin, -ă s. m. și f.] – Din sl. prijatelĩ.

PRIÉTIN, -Ă s. m. și f. v. prieten.

PRIÉTIN, -Ă s. m. și f. v. prieten.

PRIÉTIN, -Ă s. m. și f. v. prieten.

preaten, ~ă smf vz prieten

preiatin, ~ă smf vz prieten

pretien, ~ă smf vz prieten

priaten, ~ă smf, a vz prieten

priatin, ~ă smf, a vz prieten

prieten, ~ă [At: PSALT, 181 / P: pri-e~ / V: (înv) preat-, preiatin, ~iat~, ~iatin, ~iiatel, ~iiat~, ~iiatin (îrg) pre~, pretin, ~tin, (îvr) pretien / Pl: ~i, ~e / E: bg приятен cf slv приютєль] 1 smf Persoană de care cineva este legat prin relații afective sau prin idei ori principii comune Si: amic, (iuz) prietnic (1). 2 smf (Pex) Aliat. 3 smf Iubit. 4 smf Amant. 5-6 a (Rar) Prietenos (2, 6). 7 smf (Îvr) Semen. 8 smf (Reg) Asociat. 9 smf (Reg; îlv) A se face ~i A se întovărăși. 10 smf (Pop) Tovarăș de drum. 11 smf (Reg) Cumătru la botez. 12 smf (Trs) Rudă1.

prieteni [At: URECHE, ap. LET. I, 190/26 / P și: pri-e~ / V: (reg) pret~, pretini, ~tini, pritini, (cscj) pretina / Pzi: ~nesc / E: prieten] 1 vrr (Îrg) A se împrieteni. 2 vrr (Reg; îf pretini) A se întovărăși la un drum. 3 vi (Îvr; îf prietini) A-i fi favorabil.

prietin, ~ă smf vz prieten

priiaten, ~ă smf vz prieten

priiatin, ~ă smf vz prieten

PRETÍN, -Ă s. m. și f. v. prieten.

arată toate definițiile

Intrare: prieten
  • silabație: pri-e-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prieten
  • prietenul
  • prietenu‑
plural
  • prieteni
  • prietenii
genitiv-dativ singular
  • prieten
  • prietenului
plural
  • prieteni
  • prietenilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prietin
  • prietinul
  • prietinu‑
plural
  • prietini
  • prietinii
genitiv-dativ singular
  • prietin
  • prietinului
plural
  • prietini
  • prietinilor
vocativ singular
plural
preaten
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preiatin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preten
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pretien
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pretin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priaten
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priatin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priiatel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priiaten
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priiatin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prieteni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prieteni
  • prietenire
  • prietenit
  • prietenitu‑
  • prietenind
  • prietenindu‑
singular plural
  • prietenește
  • prieteniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prietenesc
(să)
  • prietenesc
  • prieteneam
  • prietenii
  • prietenisem
a II-a (tu)
  • prietenești
(să)
  • prietenești
  • prieteneai
  • prieteniși
  • prieteniseși
a III-a (el, ea)
  • prietenește
(să)
  • prietenească
  • prietenea
  • prieteni
  • prietenise
plural I (noi)
  • prietenim
(să)
  • prietenim
  • prieteneam
  • prietenirăm
  • prieteniserăm
  • prietenisem
a II-a (voi)
  • prieteniți
(să)
  • prieteniți
  • prieteneați
  • prietenirăți
  • prieteniserăți
  • prieteniseți
a III-a (ei, ele)
  • prietenesc
(să)
  • prietenească
  • prieteneau
  • prieteni
  • prieteniseră
preteni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pretini
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietini
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pritini
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)