pricolicioaică sf [At: H IV, 292 / Pl: ~ice / E: pricolici + -oaică] (Mtp; reg) Duh rău în care se transformă o femeie după moarte și care ia înfățișarea unor animale Si: (reg) priculicioaie, priculicitoare.

pricolicioáică, pricolicioáice, s.f. (reg.) ființă imaginară în care se preface, după moarte, o femeie, luând diferite înfățișări de animale și pricinuind rău oamenilor.

pricolicioáică, pricolicioaice s. f. (În superstiții) Ființă imaginară în care se crede că s-ar preface după moarte în femeie, luând diferite înfățișări și făcând rău celor pe care îi întâlnește. – Din pricolici + suf. -oaică.