3 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICINUITÓR, -OÁRE, pricinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. (Rar) Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor.

pricinuitor, ~oare a [At: AETHIOPICA, 11r/10 / P: ~nu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: pricinui + -tor] (Asr) 1 Care provoacă ceva Si: producător, (îvr) pricinitor. 2 Care dă naștere la ceva. 3 (Grm; înv; îs) Cădere ~oare Cazul acuzativ. 4 (Grm; înv; îs) Modul ~, modă ~oare Valoare a modului conjunctiv, care arată cauza unei consecințe.

PRICINUITÓR, -OÁRE, pricinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor.

pricinuitor a. și m. care pricinuește.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pricinuitór (rar) (-nu-i-) adj. m., s. m., pl. pricinuitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. pricinuitoáre

pricinuitór adj. m., s. m. (sil. -nu-i-), pl. pricinuitóri; f. sg. și pl. pricinuitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRICINUITOÁRE s. v. acuzativ.

PRICINUITÓR s. v. autor, făptaș, făptuitor.

PRICINUITÓR adj. producător, provocator. (Cauză ~oare de tulburări.)

pricinuitor s. v. AUTOR. FĂPTAȘ. FĂPTUITOR.

PRICINUITOR adj. producător, provocator. (~ de tulburări.)

Intrare: pricinuitoare
pricinuitoare substantiv feminin
  • silabație: -nu-i-
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarea
plural
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarele
genitiv-dativ singular
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarei
plural
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: pricinuitoare
pricinuitoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pricinuitor (adj.)
pricinuitor adjectiv
  • silabație: -nu-i-
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricinuitor
  • pricinuitorul
  • pricinuitoru‑
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarea
plural
  • pricinuitori
  • pricinuitorii
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarele
genitiv-dativ singular
  • pricinuitor
  • pricinuitorului
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarei
plural
  • pricinuitori
  • pricinuitorilor
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)