2 definiții pentru pricăjitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pricăjitu sf [At: BIBLIA (1688), 2562/37 / Pl: ~ri / E: pricăji + -tură] 1 (Îvr) Josnicie. 2 Ființă pipernicită și debilă.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pricăjitúră, pricăjitúri, s.f. (înv.) josnicie, ticăloșie, infamie.

Intrare: pricăjitură
pricăjitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricăjitu
  • pricăjitura
plural
  • pricăjituri
  • pricăjiturile
genitiv-dativ singular
  • pricăjituri
  • pricăjiturii
plural
  • pricăjituri
  • pricăjiturilor
vocativ singular
plural