2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prișca sf [At: MARIAN, Î. 212 / Pl: ? / E: prișcă + -ală] 1 (Trs; Buc) Scândurică sau lopățică de brad despicată la un capăt, care se folosește la unele jocuri de copii pentru a lovi pe cineva. 2 (Îcs) De-a ~la Joc în care un participant este lovit pe spate cu prișcala (1) de către ceilalți participanți, până când ghicește cine l-a lovit. 3 (Reg) Praștie.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prișcálă (prișcắli), s. f. – Bețișor care se folosește într-un anumit joc de ajun. – Var. drișcală. Sb. drška) „băț”.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prișcálă, prișcále, s.f. (reg.) 1. scândurică sau lopățică de brad (folosită în jocurile copiilor); (în construcții) de-a prișcala = numele unui joc de copii, în care un jucător este lovit pe spate cu prișcala, pentru a-l ghici pe cel care l-a lovit. 2. praștie.

Intrare: prișcală (pl. -ăli)
prișcală (pl. -ăli) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prișca
  • prișcala
plural
  • prișcăli
  • prișcălile
genitiv-dativ singular
  • prișcăli
  • prișcălii
plural
  • prișcăli
  • prișcălilor
vocativ singular
plural
Intrare: prișcală (pl. -e)
prișcală (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prișca
  • prișcala
plural
  • prișcale
  • prișcalele
genitiv-dativ singular
  • prișcale
  • prișcalei
plural
  • prișcale
  • prișcalelor
vocativ singular
plural