2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prișcală sf [At: MARIAN, Î. 212 / Pl: ? / E: prișcă + -ală] 1 (Trs; Buc) Scândurică sau lopățică de brad despicată la un capăt, care se folosește la unele jocuri de copii pentru a lovi pe cineva. 2 (Îcs) De-a ~la Joc în care un participant este lovit pe spate cu prișcala (1) de către ceilalți participanți, până când ghicește cine l-a lovit. 3 (Reg) Praștie.
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
prișcálă (prișcắli), s. f. – Bețișor care se folosește într-un anumit joc de ajun. – Var. drișcală. Sb. drška) „băț”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prișcálă, prișcále, s.f. (reg.) 1. scândurică sau lopățică de brad (folosită în jocurile copiilor); (în construcții) de-a prișcala = numele unui joc de copii, în care un jucător este lovit pe spate cu prișcala, pentru a-l ghici pe cel care l-a lovit. 2. praștie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F51) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |