pregătit², ~ă a [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 461/121 / V: (înv) preag~ / Pl: ~iți, ~e / E: pregăti] 1 Aranjat, creat din timp în vederea unui scop, a unei acțiuni. 2 (D. oameni) Care are pregătirea, cunoștințele necesare pentru a desfășura o anumită activitate. 3 (D. oameni) Care are o cultură temeinică, multe cunoștințe într-un anumit domeniu Si: cult, format, instruit. 4 (D. alimente, băuturi etc.) Prelucrat prin fierbere, prăjire, fermentare, amestecare etc., în vederea consumării.