PREFERANS, (2) preferansuri, s. n. (Înv.) 1. Numele unui joc de cărți. 2. Partidă dintr-un astfel de joc. [Var.: (înv.) preferanț s. n., preferanță s. f.] – Din rus. preferans, fr. préférence.

preferans sn [At: ASACHI, PED. 7/4 / V: ~ă sf, ~ranț, ~nță sf, prefă sf, proferanță sf / Pl: ~uri / E: fr préférence] Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape.

PREFERANS, preferansuri, s. n. Numele unui joc de cărți. [Var.: (înv.) preferanț s. n., preferanță s. f.] – Din rus. preferans, fr. préférence.

PREFERANS, preferansuri, s. n. Numele unui joc de cărți. Rămîi la club și joci preferans. C. PETRESCU, Î. II 137. Avea trei prieteni cu care făcea de obicei partida de preferans. GANE, N. III 164. Ea asculta cu îngăduință povestele lor și juca cu dînșii preferansul. NEGRUZZI, S. I 110. – Variante: preferanț (ALECSANDRI, T. I 74) s. n., preferanță, preferanțe (CARAGIALE, O. I 112), s. f.

PREFERANS s.n. Numele unui joc de cărți. [< rus. preferans, cf. fr. préférence].

PREFERANS s. n. joc de cărți. (< rus. preferans)

PREFERANS ~uri n. Joc de cărți în trei sau patru persoane, desfășurat în mai multe tururi, în fiecare din ele urmând să se ia sau să nu se ia anumite cărți. /<rus. preferans, fr. préférence

preferans n. joc de cărți între 3 sau 4 persoane (= fr. préférence).

*preferáns n., pl. urĭ (rus. preferáns, d. fr. préférence). Un joc de cărțĭ între 3-4 persoane. – Fam. și prefă (și bg. prefa). V. șamșurcă.

prefă sf vz preferans

preferansă sf vz preferans

preferanț sn vz preferans

preferanță sf vz preferans

proferanță sf vz preferans

préfă, V. preferans.

preferans (înv.) s. n., (partide) pl. preferansuri

preferans (înv.) s. n., (partide) pl. preferansuri

preferans s. n., pl. preferansuri

prefă Formă scurtată pentru preferans, numele unui joc de cărți. TDrG și, după el, CADE, o explică prin bulgară, unde apare aceeași formă. PБEKE inserează cuvîntul npeфa, fără nici o explicație etimologică, ceea ce pare a denota că îl consideră format în bulgărește. Dar în general noi n-am luat jocurile de cărți de la bulgari; avînd în vedere că πρέφα este cunoscut în greacă, mi se pare clar că acolo vom găsi originea formei noastre scurtate, ca și a celei bulgărești.