2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

preacumpăra vt [At: CORESI, EV. 122 / Pzi: preacumpăr / E: prea + cumpăra] (Îvr) A răscumpăra.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREACUMPĂRÁ vb. v. răscumpăra.

Intrare: preacumpărare
preacumpărare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preacumpărare
  • preacumpărarea
plural
  • preacumpărări
  • preacumpărările
genitiv-dativ singular
  • preacumpărări
  • preacumpărării
plural
  • preacumpărări
  • preacumpărărilor
vocativ singular
plural
Intrare: preacumpăra
preacumpăra verb grupa I conjugarea I
verb (VT32)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preacumpăra
  • preacumpărare
  • preacumpărat
  • preacumpăratu‑
  • preacumpărând
  • preacumpărându‑
singular plural
  • preacumpără
  • preacumpărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preacumpăr
(să)
  • preacumpăr
  • preacumpăram
  • preacumpărai
  • preacumpărasem
a II-a (tu)
  • preacumperi
(să)
  • preacumperi
  • preacumpărai
  • preacumpărași
  • preacumpăraseși
a III-a (el, ea)
  • preacumpără
(să)
  • preacumpere
  • preacumpăra
  • preacumpără
  • preacumpărase
plural I (noi)
  • preacumpărăm
(să)
  • preacumpărăm
  • preacumpăram
  • preacumpărarăm
  • preacumpăraserăm
  • preacumpărasem
a II-a (voi)
  • preacumpărați
(să)
  • preacumpărați
  • preacumpărați
  • preacumpărarăți
  • preacumpăraserăți
  • preacumpăraseți
a III-a (ei, ele)
  • preacumpără
(să)
  • preacumpere
  • preacumpărau
  • preacumpăra
  • preacumpăraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)