Definiția cu ID-ul 543262:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
praecentor (cuv. lat. „întâiul cântăreț”; fr. préchantre), în bis. cat., cântărețul care conduce cântarea și intonația (I, 3). Era uneori și director al unei maîtrise*. Are un rol asemănător protopsaltului*.