2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prăznici vt [At: LM / Pzi: ~cesc / E: praznic] (Îrg; c. i. evenimente religioase, aniversări etc.) A sărbători prin slujbe, mese.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRĂZNICÍ vb. v. aniversa, celebra, prăznui, sărbatori, serba, ține.

prăznici vb. v. ANIVERSA. CELEBRA. PRĂZNUI. SĂRBĂTORI. SERBA. ȚINE.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

prăznicí, prăznicesc vb. IV Tranz. (Înv.) A serba, a sărbători (prin slujbe, mese etc.) evenimente religioase, aniversări etc. – Din praznic.

Intrare: prăznicire
prăznicire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăznicire
  • prăznicirea
plural
  • prăzniciri
  • prăznicirile
genitiv-dativ singular
  • prăzniciri
  • prăznicirii
plural
  • prăzniciri
  • prăznicirilor
vocativ singular
plural
Intrare: prăznici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăznici
  • prăznicire
  • prăznicit
  • prăznicitu‑
  • prăznicind
  • prăznicindu‑
singular plural
  • prăznicește
  • prăzniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăznicesc
(să)
  • prăznicesc
  • prăzniceam
  • prăznicii
  • prăznicisem
a II-a (tu)
  • prăznicești
(să)
  • prăznicești
  • prăzniceai
  • prăzniciși
  • prăzniciseși
a III-a (el, ea)
  • prăznicește
(să)
  • prăznicească
  • prăznicea
  • prăznici
  • prăznicise
plural I (noi)
  • prăznicim
(să)
  • prăznicim
  • prăzniceam
  • prăznicirăm
  • prăzniciserăm
  • prăznicisem
a II-a (voi)
  • prăzniciți
(să)
  • prăzniciți
  • prăzniceați
  • prăznicirăți
  • prăzniciserăți
  • prăzniciseți
a III-a (ei, ele)
  • prăznicesc
(să)
  • prăznicească
  • prăzniceau
  • prăznici
  • prăzniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)