opțiuni
  • info

3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prăsădit, ~ă a vz presădit

PRESĂDÍ, presădesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A răsădi. – Din sl. prĕsaditi.

PRESĂDÍ, presădesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A răsădi. – Din sl. prĕsaditi.

PRESĂDÍT, -Ă, presădiți, -te, adj. (Pop.; despre plante, răsaduri) Răsădit. – V. presădi.

PRESĂDÍT, -Ă, presădiți, -te, adj. (Pop.; despre plante, răsaduri) Răsădit. – V. presădi.

prăsădi v vz presădi

presădi [At: CORESI, EV. 301 / V: (îrg) prăs~, pris~ / Pzi: ~desc / E: slv прѣсадити] 1 vt (Pop; c. i. plante) A răsădi. 2 vt (Reg; c. i. via) A butăși. 3-4 vtrp (Îrg) A (se) altoi. 5 vt (Reg; fig) A face aluzii jignitoare. 6 vr (Îvr) A se transmite pe cale ereditară.

presădit, ~ă a [At: MAT. FOLK. 263 / V: (reg) prăs~, pris~ / Pl: ~iți, ~e / E: presădi] (Pop; d. plante) Răsădit.

prisădi v vz presădi

prisădit, ~ă a vz presădit

PRĂSĂDÍ, prăsădesc, vb. IV. Tranz. (învechit) A sădi, a răsădi. Te-a sădit Și te-a prăsădit Și nu te-a-ngrădit. La TDRG. ♦ Refl. Fig. A se propaga, a se transmite. Fără de aer... nici sunetul și glasul nu s-ar putea prăsădi dintr-un loc în altul spre auzirea lui. PISCUPESCU, O. 68.

PRESĂDÍ, presădesc, vb. IV. Tranz. (Popular, cu privire la plante) A scoate dintr-un loc și a planta în altul; a transplanta, a răsădi. Florile și legumele presădite de cu ziua stau mîndre și vesele pe brazdele lor. POPESCU, III 16. Grădin-a făcut, Flori și-a presădit, Flori și-a altoit. TEODORESCU, P. P. 91. -- Variantă: prisădí (MAT. FOLK. 613) vb. IV.

PRESĂDÍT, -Ă, presădiți, -te, adj. (Rar) Răsădit, transplantat. Să-mi faci un pod pe mare Cu nouă răzoare, Sălcii presădite Și meri înfloriți. PAMFILE, CER. 123. Sălcioară presădită, Puica neichii cea dorită, Ce ești tristă și mîhnită? MAT. FOLK. 263.

PRISĂDÍ vb. IV v. presădi.

PRĂSĂDÍ, prăsădesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A sădi, a răsădi. ♦ Refl. Fig. A se propaga, a se transmite. – Slav (v. sl. prĕsaditi).

prăsădésc, V. presădesc.

presădésc v. tr. (vsl. prĭe- și pri-saditi. V. sădesc). Vest. Răsădesc. – Și pră- (Munt.), și pră- și pri- (Serbia). Vechĭ pri-, altoĭesc.

prisădésc, V. presădesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

presădi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. presădesc, 3 sg. presădește, imperf. 1 presădeam; conj. prez. 1 sg. să presădesc, 3 să presădească

presădi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. presădesc, imperf. 3 sg. presădea; conj. prez. 3 să presădească

presădí vb. → sădi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRĂSĂDÍ vb. v. altoi.

PRESĂDÍ vb. v. planta, pune, răsădi, sădi, transplanta.

PRESĂDÍT adj. v. plantat, răsădit, sădit, transplantat.

prăsădi vb. v. ALTOI.

presădi vb. v. PLANTA. PUNE. RĂSĂDI. SĂDI. TRANSPLANTA.

presădit adj. v. PLANTAT. RĂSĂDIT. SĂDIT. TRANSPLANTAT.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

presădí, presădésc, vb. IV 1. (pop.) a răsădi (plantele). 2. (reg.; despre vie) a butăși. 3. (înv. și reg.) a altoi. 4. (reg.; fig.) a face aluzii jignitoare, a atinge cu vorba. 5. (refl.; înv.) a se transmite (pe cale ereditară).

Intrare: prăsădi
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăsădi
  • prăsădire
  • prăsădit
  • prăsăditu‑
  • prăsădind
  • prăsădindu‑
 singular plural
  • prăsădește
  • prăsădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăsădesc
 (să)
  • prăsădesc
  • prăsădeam
  • prăsădii
  • prăsădisem
a II-a (tu)
  • prăsădești
 (să)
  • prăsădești
  • prăsădeai
  • prăsădiși
  • prăsădiseși
a III-a (el, ea)
  • prăsădește
 (să)
  • prăsădească
  • prăsădea
  • prăsădi
  • prăsădise
plural I (noi)
  • prăsădim
 (să)
  • prăsădim
  • prăsădeam
  • prăsădirăm
  • prăsădiserăm
  • prăsădisem
a II-a (voi)
  • prăsădiți
 (să)
  • prăsădiți
  • prăsădeați
  • prăsădirăți
  • prăsădiserăți
  • prăsădiseți
a III-a (ei, ele)
  • prăsădesc
 (să)
  • prăsădească
  • prăsădeau
  • prăsădiră
  • prăsădiseră
Intrare: presădi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • presădi
  • presădire
  • presădit
  • presăditu‑
  • presădind
  • presădindu‑
 singular plural
  • presădește
  • presădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • presădesc
 (să)
  • presădesc
  • presădeam
  • presădii
  • presădisem
a II-a (tu)
  • presădești
 (să)
  • presădești
  • presădeai
  • presădiși
  • presădiseși
a III-a (el, ea)
  • presădește
 (să)
  • presădească
  • presădea
  • presădi
  • presădise
plural I (noi)
  • presădim
 (să)
  • presădim
  • presădeam
  • presădirăm
  • presădiserăm
  • presădisem
a II-a (voi)
  • presădiți
 (să)
  • presădiți
  • presădeați
  • presădirăți
  • presădiserăți
  • presădiseți
a III-a (ei, ele)
  • presădesc
 (să)
  • presădească
  • presădeau
  • presădiră
  • presădiseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăsădi
  • prăsădire
  • prăsădit
  • prăsăditu‑
  • prăsădind
  • prăsădindu‑
 singular plural
  • prăsădește
  • prăsădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăsădesc
 (să)
  • prăsădesc
  • prăsădeam
  • prăsădii
  • prăsădisem
a II-a (tu)
  • prăsădești
 (să)
  • prăsădești
  • prăsădeai
  • prăsădiși
  • prăsădiseși
a III-a (el, ea)
  • prăsădește
 (să)
  • prăsădească
  • prăsădea
  • prăsădi
  • prăsădise
plural I (noi)
  • prăsădim
 (să)
  • prăsădim
  • prăsădeam
  • prăsădirăm
  • prăsădiserăm
  • prăsădisem
a II-a (voi)
  • prăsădiți
 (să)
  • prăsădiți
  • prăsădeați
  • prăsădirăți
  • prăsădiserăți
  • prăsădiseți
a III-a (ei, ele)
  • prăsădesc
 (să)
  • prăsădească
  • prăsădeau
  • prăsădiră
  • prăsădiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prisădi
  • prisădire
  • prisădit
  • prisăditu‑
  • prisădind
  • prisădindu‑
 singular plural
  • prisădește
  • prisădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prisădesc
 (să)
  • prisădesc
  • prisădeam
  • prisădii
  • prisădisem
a II-a (tu)
  • prisădești
 (să)
  • prisădești
  • prisădeai
  • prisădiși
  • prisădiseși
a III-a (el, ea)
  • prisădește
 (să)
  • prisădească
  • prisădea
  • prisădi
  • prisădise
plural I (noi)
  • prisădim
 (să)
  • prisădim
  • prisădeam
  • prisădirăm
  • prisădiserăm
  • prisădisem
a II-a (voi)
  • prisădiți
 (să)
  • prisădiți
  • prisădeați
  • prisădirăți
  • prisădiserăți
  • prisădiseți
a III-a (ei, ele)
  • prisădesc
 (să)
  • prisădească
  • prisădeau
  • prisădiră
  • prisădiseră
Intrare: presădit
presădit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • presădit
  • presăditul
  • presăditu‑
  • presădită
  • presădita
plural
  • presădiți
  • presădiții
  • presădite
  • presăditele
genitiv-dativ singular
  • presădit
  • presăditului
  • presădite
  • presăditei
plural
  • presădiți
  • presădiților
  • presădite
  • presăditelor
vocativ singular — —
plural — —
prisădit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prisădit
  • prisăditul
  • prisădită
  • prisădita
plural
  • prisădiți
  • prisădiții
  • prisădite
  • prisăditele
genitiv-dativ singular
  • prisădit
  • prisăditului
  • prisădite
  • prisăditei
plural
  • prisădiți
  • prisădiților
  • prisădite
  • prisăditelor
vocativ singular — —
plural — —
prăsădit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăsădit
  • prăsăditul
  • prăsăditu‑
  • prăsădită
  • prăsădita
plural
  • prăsădiți
  • prăsădiții
  • prăsădite
  • prăsăditele
genitiv-dativ singular
  • prăsădit
  • prăsăditului
  • prăsădite
  • prăsăditei
plural
  • prăsădiți
  • prăsădiților
  • prăsădite
  • prăsăditelor
vocativ singular — —
plural — —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăsădi, prăsădescverb

  • 1. învechit Altoi, răsădi, sădi. DLRLC
    sinonime: altoi răsădi sădi
    • format_quote Te-a sădit Și te-a prăsădit Și nu te-a-ngrădit. La TDRG. DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat A se propaga, a se transmite. DLRLC
      sinonime: propaga transmite
      • format_quote Fără de aer... nici sunetul și glasul nu s-ar putea prăsădi dintr-un loc în altul spre auzirea lui. PISCUPESCU, O. 68. DLRLC
etimologie:

presădi, presădescverb

  • 1. popular Răsădi, transplanta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răsădi transplanta
    • format_quote Florile și legumele presădite de cu ziua stau mîndre și vesele pe brazdele lor. POPESCU, III 16. DLRLC
    • format_quote Grădin-a făcut, Flori și-a presădit, Flori și-a altoit. TEODORESCU, P. P. 91. DLRLC
etimologie:

presădit, presădităadjectiv

  • 1. popular Despre plante, răsaduri: răsădit, transplantat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răsădit transplantat
    • format_quote Să-mi faci un pod pe mare Cu nouă răzoare, Sălcii presădite Și meri înfloriți. PAMFILE, CER. 123. DLRLC
    • format_quote Sălcioară presădită, Puica neichii cea dorită, Ce ești tristă și mîhnită? MAT. FOLK. 263. DLRLC
etimologie:
  • vezi presădi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.