2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prăștini vt [At: CV 1951, nr. 1, 37 / Pzi: ~nesc / E: prăștină1] (Mol) 1 A pune prăștini1 (5). 2 A întări cu prăștini1 (9).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prăștiní, prăștinésc, vb. IV (reg.) a pune prăștini (prăjini); a întări cu prăștini (prăjini).

Intrare: prăștinire
prăștinire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăștinire
  • prăștinirea
plural
  • prăștiniri
  • prăștinirile
genitiv-dativ singular
  • prăștiniri
  • prăștinirii
plural
  • prăștiniri
  • prăștinirilor
vocativ singular
plural
Intrare: prăștini
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăștini
  • prăștinire
  • prăștinit
  • prăștinitu‑
  • prăștinind
  • prăștinindu‑
singular plural
  • prăștinește
  • prăștiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăștinesc
(să)
  • prăștinesc
  • prăștineam
  • prăștinii
  • prăștinisem
a II-a (tu)
  • prăștinești
(să)
  • prăștinești
  • prăștineai
  • prăștiniși
  • prăștiniseși
a III-a (el, ea)
  • prăștinește
(să)
  • prăștinească
  • prăștinea
  • prăștini
  • prăștinise
plural I (noi)
  • prăștinim
(să)
  • prăștinim
  • prăștineam
  • prăștinirăm
  • prăștiniserăm
  • prăștinisem
a II-a (voi)
  • prăștiniți
(să)
  • prăștiniți
  • prăștineați
  • prăștinirăți
  • prăștiniserăți
  • prăștiniseți
a III-a (ei, ele)
  • prăștinesc
(să)
  • prăștinească
  • prăștineau
  • prăștini
  • prăștiniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)