2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prăștia [At: BIBLIA (1688), 2152/32 / V: (reg) ~și, ~ști / P: ~ti-a / Pzi: prăștii / E: praștie] 1 vt (Îvr) A împrăștia. 2 vi (Reg; d. lichide) A țâșni. 3 vi (Olt; îf prăști și prăși) A ținti greșit cu pușca. 4 vr (Reg; îf prăși) A-i intra cuiva ceva în ochi.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRĂȘTÍE s. (reg.) păianjen, posmă. (~ se pune pe stogul de fân, ca să nu-l ia vântul.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prăștiá, prăștií, vb. I 1. (înv.) a împrăștia, a risipi. 2. (reg.; despre lichide) a țâșni. 3. (reg.; în forma: prăști) a ținti greșit cu pușca. 4. (refl.; reg.; în forma: prăși) a-i intra ceva cuiva în ochi.

Intrare: prăștia
prăștia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăști
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prăștie
prăștie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăștie
  • prăștia
plural
  • prăștii
  • prăștiile
genitiv-dativ singular
  • prăștii
  • prăștiei
plural
  • prăștii
  • prăștiilor
vocativ singular
plural