Definiția cu ID-ul 422132:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prăpăditură, prăpădituri, s.f. 1. (înv.) prăpădire, pieire, moarte. 2. (reg.) om mic, slab, prăpădit; sfrijitură, stârpitură.
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prăpăditură, prăpădituri, s.f. 1. (înv.) prăpădire, pieire, moarte. 2. (reg.) om mic, slab, prăpădit; sfrijitură, stârpitură.