2 intrări

  • popilnic pochivnic popâlnic pochidnic pochilnic pochionic pochionie pochipnic pochirnic pochitnic poclivnic pohâvnic pohionic pohirnic pohitnic popâvnic popitnic popivnic popovnic potihnic potivnic propilnic propivnic
  • potrivnic (s.m.) potivnic potrimnic

65 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

potivnic1 sm vz popilnic

potivnic2, ~ă smf, a vz potrivnic1

POCHÍVNIC s. m. v. popilnic.

POPẤLNIC s. m. v. popilnic.

POPÍLNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popấlnic, pochívnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, sb. kopitnic.

POTRÍVNIC, -Ă, potrivnici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adversar, rival, dușman, inamic. 2. Adj. Care manifestă o atitudine ostilă, dușmănoasă față de cineva sau de ceva; care se împotrivește; dușmănos. ♦ (Despre vreme) Neprielnic, nefavorabil. 3. Adj. Opus, contrar. ♦ (Cu sens local) Care se află în sens opus, în direcție contrară. [Var.: (înv.) protívnic, -ă adj.] – Din sl. protivĩnikŭ.

POTRÍVNIC, -Ă, potrivnici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adversar, rival, dușman, inamic. 2. Adj. Care manifestă o atitudine ostilă, dușmănoasă față de cineva sau de ceva; care se împotrivește; dușmănos. ♦ (Despre vreme) Neprielnic, nefavorabil. 3. Adj. Opus, contrar. ♦ (Cu sens local) Care se află în sens opus, în direcție contrară. [Var.: (înv.) protívnic, -ă adj.] – Din sl. protivĩnikŭ.

PROTÍVNIC, -Ă adj. v. potrivnic.

arată toate definițiile

Intrare: popilnic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popilnic
  • popilnicul
  • popilnicu‑
plural
  • popilnici
  • popilnicii
genitiv-dativ singular
  • popilnic
  • popilnicului
plural
  • popilnici
  • popilnicilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pochivnic
  • pochivnicul
  • pochivnicu‑
plural
  • pochivnici
  • pochivnicii
genitiv-dativ singular
  • pochivnic
  • pochivnicului
plural
  • pochivnici
  • pochivnicilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popâlnic
  • popâlnicul
  • popâlnicu‑
plural
  • popâlnici
  • popâlnicii
genitiv-dativ singular
  • popâlnic
  • popâlnicului
plural
  • popâlnici
  • popâlnicilor
vocativ singular
plural
pochidnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochilnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochionic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochionie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochipnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochirnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pochitnic
  • pochitnicul
  • pochitnicu‑
plural
  • pochitnici
  • pochitnicii
genitiv-dativ singular
  • pochitnic
  • pochitnicului
plural
  • pochitnici
  • pochitnicilor
vocativ singular
plural
poclivnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohâvnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohionic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohirnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohitnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popâvnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popitnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popivnic
  • popivnicul
  • popivnicu‑
plural
  • popivnici
  • popivnicii
genitiv-dativ singular
  • popivnic
  • popivnicului
plural
  • popivnici
  • popivnicilor
vocativ singular
plural
popovnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potihnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potivnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
propilnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
propivnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: potrivnic (s.m.)
  • silabație: -triv- info
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potrivnic
  • potrivnicul
  • potrivnicu‑
plural
  • potrivnici
  • potrivnicii
genitiv-dativ singular
  • potrivnic
  • potrivnicului
plural
  • potrivnici
  • potrivnicilor
vocativ singular
plural
potivnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potrimnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

popilnic Anemone Asarum pochivnic popâlnic pochidnic pochilnic pochionic pochionie pochipnic pochirnic pochitnic poclivnic pohâvnic pohionic pohirnic pohitnic popâvnic popitnic popivnic popovnic potihnic potivnic propilnic propivnic

  • 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. (în) sintagmă (Popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis).
    surse: DEX '09 DEX '98
  • Verde foaie popîlnic, Ce cați mîndro pe colnic? ȘEZ. XV 108.
    surse: DLRLC

etimologie: