13 definiții pentru potilat
din care- explicative (9)
- etimologice (1)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
potilat sn [At: PO 275 / V: (înv) pătelat, păt~, potiolat, (reg) poft~, potilar / Pl: ~e, (rar, sm) ~ați / E: mg potylolat] (Reg) Pânză subțire sau voal pe care, de obicei, îl poartă pe cap femeile tinere de la țară și miresele.
POTILAT, potilați, s. m., și potilate, s. n. (Transilv.) Pînză fină pe care o poartă pe cap femeile tinere și miresele; văl. V. maramă. Îi pun [miresei] potilatul pe cap. MARIAN, NU. 723. Și cu doi potilați lați, Tocmai din tîrg cumpărați. id. NA. 304. Ș-am avut ș-un potilat, Și ăla că i l-am dat, Pe pipă și pe tăbac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 181.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POTILAT, potilate, s. n. (Reg.) Pînză fină pe care o poartă pe cap femeile tinere și miresele; voal. – Magh. potyolat.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
potilát n., pl. e (ung. potyolat). Trans. Văl lung al țărancelor. V. peșchir.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pătelat sn vz potilat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pătilat sn vz potilat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poftilat sn vz potilat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potilar sn vz potilat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potiolat sn vz potilat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
potilat (potilate), s. n. – (Trans.) Voal, pînză subțire. Mag. potyolat (Tiktin).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
potilat, potilate, s.n. (reg.) pânză subțire sau voal, pe care îl poartă pe cap femeile tinere de la țară și miresele.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
potilat, potilate, (potilar), s.n. – (reg.) Pânză subțire, voal, pe care îl poartă pe cap femeile tinere sau miresele: „Că noi ție ți-om lua / Potilar de cel mai lat” (Bârlea, 1924: 27). – Din magh. potylolat (Scriban; Tiktin, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
potilat, -e, (potilar), s.n. – Pânză subțire, voal, pe care îl poartă pe cap femeile tinere sau miresele: „Că noi ție ți-om lua / Potilar de cel mai lat” (Bârlea 1924: 27). – Din magh. potylolat (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
potilat, potilatesubstantiv neutru
-
- Îi pun [miresei] potilatul pe cap. MARIAN, NU. 723. DLRLC
- Și cu doi potilați lați, Tocmai din tîrg cumpărați. MARIAN, NA. 304. DLRLC
- Ș-am avut ș-un potilat, Și ăla că i l-am dat, Pe pipă și pe tăbac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 181. DLRLC
-
- comentariu Plural și: potilați. DLRLC
etimologie:
- potyolat DLRM