2 intrări

2 definiții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POTICĂRÍ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

poticări vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.

Intrare: poticărit
poticărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poticărit
  • poticăritul
  • poticăritu‑
  • poticări
  • poticărita
plural
  • poticăriți
  • poticăriții
  • poticărite
  • poticăritele
genitiv-dativ singular
  • poticărit
  • poticăritului
  • poticărite
  • poticăritei
plural
  • poticăriți
  • poticăriților
  • poticărite
  • poticăritelor
vocativ singular
plural
Intrare: poticări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • poticări
  • poticărire
  • poticărit
  • poticăritu‑
  • poticărind
  • poticărindu‑
singular plural
  • poticărește
  • poticăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • poticăresc
(să)
  • poticăresc
  • poticăream
  • poticării
  • poticărisem
a II-a (tu)
  • poticărești
(să)
  • poticărești
  • poticăreai
  • poticăriși
  • poticăriseși
a III-a (el, ea)
  • poticărește
(să)
  • poticărească
  • poticărea
  • poticări
  • poticărise
plural I (noi)
  • poticărim
(să)
  • poticărim
  • poticăream
  • poticărirăm
  • poticăriserăm
  • poticărisem
a II-a (voi)
  • poticăriți
(să)
  • poticăriți
  • poticăreați
  • poticărirăți
  • poticăriserăți
  • poticăriseți
a III-a (ei, ele)
  • poticăresc
(să)
  • poticărească
  • poticăreau
  • poticări
  • poticăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)