16 definiții pentru potent

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POTENT, -Ă, potenți, -te, adj. Puternic, tare. – Din lat. potens, -ntis.

potent, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 206 / V: ~e, ~tinte, putinte / Pl: ~nți, ~e / E: lat potens, -ntis, it potente] 1 (Înv; liv; d. țări, organizații, popoare etc.) Înzestrat cu o mare putere economică, politică, militară etc. 2 (Înv; liv; d. oameni, organizații social-politice etc.) Care se impun prin autoritate, influență etc. 3 (Înv; îf potinte) Răsunător. 4 (Înv; liv; d. oameni) Capabil să facă ceva. 5 (Înv; liv; d. ființe) Care are o mare forță fizică. 6 (D. bărbați) Viril.

POTENT, -Ă, potenți, -te, adj. (Livr.) Puternic, tare. – Din lat. potens, -ntis.

POTENT, -Ă, potenți, -te, adj. (Livresc, astăzi rar) Puternic, tare. Cauza popoarelor dobîndi mai multe guri și mai potente. GHICA, A. 789.

POTENT, -Ă adj. (Liv.) Puternic, tare, în putere. [< lat. potens].

POTENT, -Ă adj. puternic, tare, viril. (< lat. potens)

POTENT ~tă (~ți, ~te) 1) Care vădește potență; plin de potență. 2) Care are vigoare; puternic; tare. /<lat. potens, ~ntis

potinte[1] a vz potent corectat(ă)

  1. În original, incorect accentuat: potinte LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

potent adj. m., pl. potenți; f. potentă, pl. potente

potent adj. m., pl. potenți; f. potentă, pl. potente

potent adj. m., pl. potenți; f. sg. potentă, pl. potente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POTENT adj. v. puternic, redutabil, robust, solid, tare, temut, valoros, viguros, vânjos, voinic, zdravăn.

potent adj. v. PUTERNIC. REDUTABIL. ROBUST. SOLID. TARE. TEMUT. VALOROS. VIGUROS. VÎNJOS. VOINIC. ZDRAVĂN.

Intrare: potent
potent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potent
  • potentul
  • potentu‑
  • potentă
  • potenta
plural
  • potenți
  • potenții
  • potente
  • potentele
genitiv-dativ singular
  • potent
  • potentului
  • potente
  • potentei
plural
  • potenți
  • potenților
  • potente
  • potentelor
vocativ singular
plural
potente
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potinte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
putinte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

potent, potentăadjectiv

  • 1. Puternic, tare, viril. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Cauza popoarelor dobîndi mai multe guri și mai potente. GHICA, A. 789. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.