6 definiții pentru postpozitiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

postpozitiv, ~ă a [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~e / E: fr postpositif] (Grm; iuz) Postpus.

postpozitiv a. Gram. care se pune la urma vorbelor: articolul românesc e postpozitiv.

*postpozitív, -ă adj. (lat. postpositívus, d. post, după, și positivus. V. pozitiv). Gram. Care se pune la urmă: articulu românesc, bulgăresc și suedez e postpozitiv.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

postpozitív adj. m., pl. postpozitívi; f. sg. postpozitívă, pl. postpozitíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POSTPOZITÍV adj. v. enclitic, postpus.

postpozitiv adj. v. ENCLICTIC. POSTPUS.

Intrare: postpozitiv
postpozitiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postpozitiv
  • postpozitivul
  • postpozitivu‑
  • postpoziti
  • postpozitiva
plural
  • postpozitivi
  • postpozitivii
  • postpozitive
  • postpozitivele
genitiv-dativ singular
  • postpozitiv
  • postpozitivului
  • postpozitive
  • postpozitivei
plural
  • postpozitivi
  • postpozitivilor
  • postpozitive
  • postpozitivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)