14 definiții pentru posterioritate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POSTERIORITÁTE s. f. Calitatea de a fi posterior, situația a ceea ce este posterior. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. postériorité.

POSTERIORITÁTE s. f. Calitatea de a fi posterior, situația a ceea ce este posterior. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. postériorité.

posterioritate sfs [At: I. GOLESCU, C. / P: ~ri-o~ / E: fr postériorité] Calitatea de a urma după ceva (în timp).

POSTERIORITÁTE s. f. Faptul de a fi posterior (1). Posterioritatea unui document.

POSTERIORITÁTE s.f. Starea unui lucru posterior (1) altuia. [Cf. fr. postériorité].

POSTERIORITÁTE s. f. faptul de a fi posterior (în timp). (< fr. postériorité)

POSTERIORITÁTE f. Caracter posterior. [Sil. -ri-o-] /<fr. postériorité

posterioritate f. starea unui lucru posterior altuia.

*posterioritáte f. (d. posterior, fr. posteriorité). Starea de a fi posterior: posterioritatea unuĭ testament. V. anterioritate, prioritate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

posterioritáte (-ri-o-) s. f., g.-d. art. posterioritắții

posterioritáte s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art. posteriorității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POSTERIORITÁTE s. (rar) ulterioritate. (Raport de ~.)

POSTERIORITATE s. (rar) ulterioritate. (Raport de ~.)

Posterioritate ≠ anterioritate


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

POSTERIORITATE. Subst. Posterioritate; urmare, succedare, succesiune, continuare; posteritate, descendență. Urmaș, următor (înv.), descendent, succesor, continuator, discipol. Post- (postdată; postpunere; postpoziție etc.). Adj. Posterior, ulterior, următor; succesiv; postum. Descendent, descensiv (livr.). Post- (postbelic; postdiluvian; postglaciar; postmeridian; postprandial; postșcolar; postuniversitar etc.). Vb. A urma, a (se) succeda, a veni după, a fi după. A postdata. Adv. După aceea (aceasta, asta), apoi, pe urmă; tardiv, tîrziu, tîrzior. Post-factum. Post-mortem. V. timp, urmaș, viitor.

Intrare: posterioritate
posterioritate substantiv feminin
  • silabație: -ri-o- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posterioritate
  • posterioritatea
plural
genitiv-dativ singular
  • posteriorități
  • posteriorității
plural
vocativ singular
plural