2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

posăire sf [At: VASILICI, M. II, 79/19 / Pl: ~ri / E: posăi1] (Înv) 1 Altoire. 2 Vaccinare.

posăi1 vt [At: VASICI, M. II, 79/7 / Pzi: ~iesc / E: pos1 + -ăi] 1 (Înv; c. i. plante) A altoi. 2 (Îrg; c. i. oameni sau părți ale acestora) A vaccina.

posăi2 vi [At: DAN, U. 156 / Pzi: ~esc / E: cf fosăi] (Rar) A respira zgomotos.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POSĂÍRE s. v. inoculare, inoculație, vaccinare.

posăire s. v. INOCULARE. INOCULAȚIE. VACCINARE.

POSĂÍ vb. v. inocula, vaccina.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

posăí1, posăiésc, vb. IV (înv.) 1. (despre plante) a altoi. 2. (despre oameni) a vaccina.

posăí2, posăiésc, vb. IV (reg.) a respira zgomotos.

posắi, posăiesc, vb. intranz. – A respira zgomotos, a pufăi: „Când am fost la un capăt, boii tare au mai posăit. Eu am crezut că-i ceva lup” (Bilțiu, 1999: 192). – Cf. fosăi (MDA); formă onomatopeică.

posăí, posăiesc, vb. intranz. – A respira zgomotos, a pufăi: „Când am fost la un capăt, boii tare au mai posăit. Eu am crezut că-i ceva lup” (Bilțiu 1999: 192). – Formă onomatopeică.

Intrare: posăire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posăire
  • posăirea
plural
  • posăiri
  • posăirile
genitiv-dativ singular
  • posăiri
  • posăirii
plural
  • posăiri
  • posăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: posăi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • posăi
  • posăire
  • posăit
  • posăitu‑
  • posăind
  • posăindu‑
singular plural
  • posăiește
  • posăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • posăiesc
(să)
  • posăiesc
  • posăiam
  • posăii
  • posăisem
a II-a (tu)
  • posăiești
(să)
  • posăiești
  • posăiai
  • posăiși
  • posăiseși
a III-a (el, ea)
  • posăiește
(să)
  • posăiască
  • posăia
  • posăi
  • posăise
plural I (noi)
  • posăim
(să)
  • posăim
  • posăiam
  • posăirăm
  • posăiserăm
  • posăisem
a II-a (voi)
  • posăiți
(să)
  • posăiți
  • posăiați
  • posăirăți
  • posăiserăți
  • posăiseți
a III-a (ei, ele)
  • posăiesc
(să)
  • posăiască
  • posăiau
  • posăi
  • posăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)