2 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

poroclit, ~ă a vz poreclit

PORECLI, poreclesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva o poreclă (1). 2. (Înv. și reg.) A da cuiva un nume; a numi. [Var.: (reg.) porocli vb. IV] – Din poreclă.

PORECLI, poreclesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva o poreclă (1). 2. (Înv. și reg.) A da cuiva un nume; a numi. [Var.: (reg.) porocli vb. IV] – Din poreclă.

POROCLI vb. IV v. porecli.

polecri[1] v vz porecli

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: polecli LauraGellner

porecli [At: CORESI, EV. 179 / V: (reg) pole~, policri, polocri, ~cla, porecri, ~egli, ~ricla, ~ricli, ~rigli, ~rocli, proroc~ / Pzi: ~esc / E: poreclă] 1 vt (Îrg) A da cuiva un nume Si: a numi1. 2 A da cuiva o poreclă (2) Si: (reg) a nunăși, a policrări. 3 vt (Pgn) A da cuiva un epitet Si: a califica. 4 vi (Îvr) A batjocori. 5 vi (Înv) A nesocoti. 6 vrr (Trs; îf porecri) A se blestema. 7 vt (îvr) A învinui.

poreclit, ~ă a [At: BĂCESCU, M. V. 83 / V: (reg) ~roc~ / Pl: ~iți, ~e / E: porecli] 1 (Îrg) Denumit. 2 Care are o poreclă (2). 3 (Pgn) Căruia i s-a dat un epitet Si: calificat. 4 (Îvr) Batjocorit. 5 (Îvr) Nesocotit. 6 (Îvr) Învinuit.

poricla v vz porecli[1] corectat(ă)

  1. În original: vz porecla. Această formă este de fapt o variantă a cuvântului porecli LauraGellner

PORECLI, poreclesc, vb. IV. Tranz. A da o poreclă; a supranumi. Gospodarii de la Malu Surpat, care puneau nume noi la toate, porecliseră pe Agapia lui Lungu, «Scurta» căci i-ajungea numai pînă la subțiori lui Iordan. SADOVEANU, M. C. 6. Mă întreceam cu fetele cele mai mari din. tors și ele din răutate mă porecleau «Ion Torcălău». CREANGĂ, O. A. 287. – Variantă: (regional) porocli (ISPIRESCU, L. 229) vb. IV.

PORECLIT, -Ă, porecliți, -te, adj. Care are o poreclă, căruia i s-a dat un nume sau un epitet de batjocură; supranumit. Am rămas noi acum. eu, Gîtlan, văru-meu. Ioan, poreclit Mogorocea, și moș Bodrîngă pe deasupra. CREANGĂ, O. A. 84. De curînd se adusese în oraș trupul Mircii-vodă, cel poreclit «Ciobanul». ODOBESCU, S. A. 115. Iacob Eraclid, poreclit Despotul, pierise ucis de buzduganul lui Ștefan Tomșa. NEGRUZZI, S. I 137.

A SE PORECLI mă ~esc intranz. A face (concomitent) schimb de porecle (unul cu altul). /Din poreclă

A PORECLI ~esc tranz. (persoane) A numi cu o poreclă. /Din poreclă

poreclésc v. tr. (d. poreclă). Daŭ o poreclă, supranumesc: copiiĭ aŭ obiceĭ de se poreclesc între eĭ. – Și poroclesc (est), poriclesc, policresc și polocresc (vest).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

porecli (a ~) (desp. -re-cli) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poreclesc, 3 sg. poreclește, imperf. 1 porecleam; conj. prez. 1 sg. să poreclesc, 3 să poreclească

porecli (a ~) (-re-cli) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poreclesc, imperf. 3 sg. poreclea; conj. prez. 3 să poreclească

porecli vb. (sil. -cli), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poreclesc, imperf. 3 sg. poreclea; conj. prez. 3 sg. și pl. poreclească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PORECLI vb. a boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a spune, a supranumi, (înv. și reg.) a număra, (înv.) a grăi, a nomina, a numeni, a titlui. (Pentru vitejia lui l-au ~ „Bravul”.)

PORECLIT adj. denumit, intitulat, numit, supranumit, zis, (înv.) titluit. (Al. Golescu, ~ Arăpilă.)

PORECLI vb. a boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a spune, a supranumi, (înv. și reg.) a număra, (înv.) a grăi, a nomina, a numeni, a titlui. (Pentru vitejia lui l-au ~ „Bravul”.)

PORECLIT adj. denumit, intitulat, numit, supranumit, zis, (înv.) titluit. (Al. Golescu ~ Arăpilă.)

Intrare: porecli
  • silabație: po-re-cli info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • porecli
  • poreclire
  • poreclit
  • poreclitu‑
  • poreclind
  • poreclindu‑
singular plural
  • poreclește
  • porecliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • poreclesc
(să)
  • poreclesc
  • porecleam
  • poreclii
  • poreclisem
a II-a (tu)
  • poreclești
(să)
  • poreclești
  • porecleai
  • porecliși
  • porecliseși
a III-a (el, ea)
  • poreclește
(să)
  • poreclească
  • poreclea
  • porecli
  • poreclise
plural I (noi)
  • poreclim
(să)
  • poreclim
  • porecleam
  • poreclirăm
  • porecliserăm
  • poreclisem
a II-a (voi)
  • porecliți
(să)
  • porecliți
  • porecleați
  • poreclirăți
  • porecliserăți
  • porecliseți
a III-a (ei, ele)
  • poreclesc
(să)
  • poreclească
  • porecleau
  • porecli
  • porecliseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • porocli
  • poroclire
  • poroclit
  • poroclitu‑
  • poroclind
  • poroclindu‑
singular plural
  • poroclește
  • porocliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • poroclesc
(să)
  • poroclesc
  • porocleam
  • poroclii
  • poroclisem
a II-a (tu)
  • poroclești
(să)
  • poroclești
  • porocleai
  • porocliși
  • porocliseși
a III-a (el, ea)
  • poroclește
(să)
  • poroclească
  • poroclea
  • porocli
  • poroclise
plural I (noi)
  • poroclim
(să)
  • poroclim
  • porocleam
  • poroclirăm
  • porocliserăm
  • poroclisem
a II-a (voi)
  • porocliți
(să)
  • porocliți
  • porocleați
  • poroclirăți
  • porocliserăți
  • porocliseți
a III-a (ei, ele)
  • poroclesc
(să)
  • poroclească
  • porocleau
  • porocli
  • porocliseră
polecri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
policri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
polocri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porecla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poregli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poricla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poricli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porigli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prorocli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: poreclit
poreclit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poreclit
  • poreclitul
  • poreclitu‑
  • porecli
  • poreclita
plural
  • porecliți
  • porecliții
  • poreclite
  • poreclitele
genitiv-dativ singular
  • poreclit
  • poreclitului
  • poreclite
  • poreclitei
plural
  • porecliți
  • porecliților
  • poreclite
  • poreclitelor
vocativ singular
plural
poroclit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poroclit
  • poroclitul
  • poroclitu‑
  • porocli
  • poroclita
plural
  • porocliți
  • porocliții
  • poroclite
  • poroclitele
genitiv-dativ singular
  • poroclit
  • poroclitului
  • poroclite
  • poroclitei
plural
  • porocliți
  • porocliților
  • poroclite
  • poroclitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

porecli, poreclescverb

  • 1. A da cuiva o poreclă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: supranumi
    • format_quote Gospodarii de la Malu Surpat, care puneau nume noi la toate, porecliseră pe Agapia lui Lungu, «Scurta», căci i-ajungea numai pînă la subțiori lui Iordan. SADOVEANU, M. C. 6. DLRLC
    • format_quote Mă întreceam cu fetele cele mai mari din. tors și ele din răutate mă porecleau «Ion Torcălău». CREANGĂ, O. A. 287. DLRLC
  • 2. învechit regional A da cuiva un nume. DEX '09 DEX '98
    sinonime: chema numi
etimologie:
  • poreclă DEX '98 DEX '09

poreclit, porecliadjectiv

  • 1. Care are o poreclă, căruia i s-a dat un nume sau un epitet de batjocură. DLRLC
    sinonime: supranumit
    • format_quote Am rămas noi acum... eu, Gîtlan, văru-meu. Ioan, poreclit Mogorocea, și moș Bodrîngă pe deasupra. CREANGĂ, O. A. 84. DLRLC
    • format_quote De curînd se adusese în oraș trupul Mircii-vodă, cel poreclit «Ciobanul». ODOBESCU, S. A. 115. DLRLC
    • format_quote Iacob Eraclid, poreclit Despotul, pierise ucis de buzduganul lui Ștefan Tomșa. NEGRUZZI, S. I 137. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.