2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

porâmbar sn vz porumbar2

PORUMBÁR1, porumbari, s. m. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbel (III 2), scorombar (Prunus spinosa).Porumbă1 + suf. -ar.

PORUMBÁR1, porumbari, s. m. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbel (III 2), scorombar (Prunus spinosa).Porumbă1 + suf. -ar.

PORUMBÁR2, (I) porumbare, s. n., (II) porumbari, s. m. I. S. n. 1. Adăpost pentru porumbei (I 1); porumbărie (1), hulubărie. 2. Construcție de nuiele sau de șipci în care se depozitează pentru uscare și păstrare știuleții de porumb; coșar, pătul, porumbărie (2). II. S. m. (Reg.) Specie de uliu. – Porumb + suf. -ar.

porumbar1 sm [At: MARIAN, S. R. II, 138 / V: (reg) ~rob~, ~rom~ / Pl: ~i / E: porumbă1 + -ar] Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, flori albe și fructe sferice, negre-vineții, cu gust acru, astringent Si: porumbel (16), (reg) coțobrel, curcudel, mărăcine, porumb (15), porumbea1 (3), porumbică1 (3), scorombar, sprin, țârn (Prunus spinosa).

porumbar2 [At: LB / V: (reg) ~râm~, ~rom~ sn / Pl: (1-3) ~e, (4-6) ~i / E: porumb + -ar] 1-2 sn Porumbărie (1, 4). 3 sn (Reg) Pătul. 4 sm (Rar) Persoană care crește sau vinde porumbei (1). 5 sm (Iuz) Ostaș care îngrijea porumbei (2) călători. 6 sm (Orn; reg; șîs uliu ~) Uliul-găinilor (Accipiter gentilis).

PORUMBÁR2, (I) porumbare, s. n., (II) porumbari, s. m. I. S. n. 1. Adăpost pentru porumbei (I 1); porumbărie (1), hulubărie. 2. Construcție de nuiele sau de șipci în care se păstrează știuleții de porumb; coșar, pătul, porumbărie (2). II. S. m. (Reg.) Specie de uliu. – Porumb + suf. -ar.

PORUMBÁR 2, porumbari, s. m. (Regional) Uliu.

PORUMBÁR 1, porumbari, s. m. Arbust sălbatic, din familia rozaceelor, cu ramurile terminate printr-un spin, cu flori albe și cu fructe acre-astringente, negre-vineții, care crește la marginea pădurilor, în tufișuri sau pe terenuri necultivate (Primus spinosa); scorombar.

PORUMBÁR2 ~i m. Arbust spinos, foarte ramificat, cu frunze dințate, cu flori albe și cu fructe mici rotunde, de culoare neagră-albăstruie. /porumb + suf. ~ar

porumbar m. 1. cel ce crește sau vinde porumbei; 2. arbust foarte spinos și mult ramificat, crește prin tufișuri și locuri inculte (Prunus spinosa); 3. Zool. Buc. uliu (se hrănește cu porumbei). ║ n. 1. coteț de porumbei; 2. coșar de porumb.

porumbár m. (d. porumb). Soldat care îngrijește de porumbiĭ călătorĭ de dus informațiunile. Vest. Porumb, porumbel, un fel de prun pitic și ghimpos (prunus spinosa). Un fel de ulĭ care atacă porumbiĭ (lat. palumbarius). S. n., pl. e. Munt. Leasă, coșar de șipcĭ de păstrat ștulețiĭ de porumb.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

porumbár1 (arbust, pasăre) s. m., pl. porumbári

porumbár (arbust, pasăre) s. m., pl. porumbári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PORUMBÁR s. (BOT.; Prunus spinosa) porumbel, (înv. și reg.) târn, (reg.) coțobrel, curcudel, mărăcine, porumb, porumbea, scorombar, spin.

PORUMBAR s. (BOT.; Prunus spinosa) porumbel, (înv. și reg.) tîrn, (reg.) coțobrel, curcudel, mărăcine, porumb, porumbea, scorombar, spin.

arată toate definițiile

Intrare: porumbar (arbust)
porumbar1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porumbar
  • porumbarul
  • porumbaru‑
plural
  • porumbari
  • porumbarii
genitiv-dativ singular
  • porumbar
  • porumbarului
plural
  • porumbari
  • porumbarilor
vocativ singular
plural
porâmbar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porobar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: porumbar (pasăre)
porumbar1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porumbar
  • porumbarul
  • porumbaru‑
plural
  • porumbari
  • porumbarii
genitiv-dativ singular
  • porumbar
  • porumbarului
plural
  • porumbari
  • porumbarilor
vocativ singular
plural
porâmbar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porobar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

porumbar (arbust) Prunus porâmbar porobar

  • 1. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbel (Prunus spinosa).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: porumbel (s.m.) scorombar

etimologie:

  • Porumbă + sufix -ar.
    surse: DEX '09

porumbar (pasăre)

etimologie:

  • Porumb + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98