16 definiții pentru popânzac popândac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

popânzac1 [At: ȘĂINEANU, D. V. / Pl: ~aci, (rar, sn) ~ace / E: cf popândău] 1 sm (Zlg; reg) Șoarece (Apodemus sylvaticus). 2 av (Reg; pan; șîe a se așeza~, a sta ~) În picioare, drept și nemișcat. 3 sm (Olt; pan) Sperietoare de păsări. 4 sm (Olt; gmț; pan) Om leneș. 5 sm (Mun; gmț; pan) Popândău (10).

popânzac3 s [At: I. CR. VI, 153 / Pl: nct / E: nct] (Mol) Insulă sau grind pe o apă curgătoare.

popânzac2 sm [At: PANȚU, PL. 310 / V: ~ndac, ~ndace / Pl: ~aci, (rar sn) ~ace / E: nct] 1 (Mpl) Mușuroi format din rogoz și alte plante de acvatice, care cresc în bălțile, mlaștinile statornice din câmpie. 2 Ridicătură în formă de insulă de la suprafața unei ape, formată din tulpinile și din rizomii rogozului în mlaștinile din câmpii și din luncile largi.

popânzac m. popândău (în Oltenia): a sta popânzac, înțepat și drept.

POPÂNDÁC, popândaci, s. m. (Mai ales la pl.) Formație vegetală la suprafața unei ape, cu aspect de insulă mică, alcătuită din rogoz (și din alte plante) care crește în mlaștinile din câmpie. – Et. nec.

POPÂNDÁC, popândaci, s. m. (Mai ales la pl.) Formație vegetală alcătuită din rogoz, care crește în grupuri în mocirlele sau în bălțile din câmpie, având din depărtare aspectul unor mici insule. – Et. nec.

POPÎNDÁCI s. m. pl. Formații vegetale alcătuite din rogozuri, care cresc în grupuri izolate în bălțile din cîmpia Dunării, avînd din depărtare, aspectul unor mici insule. V. plavie.

popîndác n., pl. e (ca și popîndăŭ și popînzac). Ĭașĭ. Grupă de plante care se înalță ca un moț la suprafața mocirlelor și pe care vînătoriĭ pășesc fără să se ude.

popînzác n., pl. e (ca și popîndac și -oc). Dun. de jos. Prundoĭ, scruntar plutitor (de plaur). Olt. (și m.). Popîndăŭ, momîĭe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

popândác s. m., pl. popândáci

popândác s. m., pl. popândáci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POPÂNZÁC s. v. guzgan, momâie, sperietoare, șoarece-de-pădure, șobolan.

popînzac s. v. GUZGAN. MOMÎIE. SPERIETOARE. ȘOARECE-DE-PĂDURE. ȘOBOLAN.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

popânzác1, popânzáci, s.m. (reg.) 1. șoarece. 2. (adv.) ca un popânzac, în picioare, drept și nemișcat. 3. sperietoare de păsări. 4. (fig.) om leneș. 5. (fig.) față umflată, grasă.

popânzác2, popânzáce, s.n. (reg.; mai ales la pl.) mușuroi format din rogoz și alte plante de baltă; insulă plutitoare din tulpini, rizomi, rădăcini etc.; plavie.

Intrare: popânzac
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popânzac
  • popânzacul
  • popânzacu‑
plural
  • popânzaci
  • popânzacii
genitiv-dativ singular
  • popânzac
  • popânzacului
plural
  • popânzaci
  • popânzacilor
vocativ singular
plural
popânzac substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popânzac
  • popânzacul
  • popânzacu‑
plural
  • popânzace
  • popânzacele
genitiv-dativ singular
  • popânzac
  • popânzacului
plural
  • popânzace
  • popânzacelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popândac
  • popândacul
  • popândacu‑
plural
  • popândaci
  • popândacii
genitiv-dativ singular
  • popândac
  • popândacului
plural
  • popândaci
  • popândacilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)