2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

popândi [At: ANON. CAR. / Pzi: ~desc / E: cf bg попъдя] 1 vt (Olt; Ban) A îmbrânci. 2 vt (Olt) A omorî. 3 vr (Olt) A-și părăsi familia, locul de naștere sau reședința, stabilindu-se în altă parte Si: a se înstrăina.

popîndésc v. tr. (vsl. *poponditi, d. ponditi, a expulsa, de unde vine rom. pîndesc). Olt. Prăpădesc, ucid.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POPÂNDÍ vb. v. ghionti, izbi, îmboldi, îmbrânci, împinge, înghionti.

popîndi vb. v. GHIONTI. IZBI. ÎMBOLDI. ÎMBRÎNCI. ÎMPINGE. ÎNGHIONTI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

popândí, popândésc, vb. IV (reg.) 1. a îmbrânci, a înghionti. 2. (refl.) a-și părăsi familia, locul de naștere sau reședința; a se înstrăina.

Intrare: popândi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • popândi
  • popândire
  • popândit
  • popânditu‑
  • popândind
  • popândindu‑
singular plural
  • popândește
  • popândiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • popândesc
(să)
  • popândesc
  • popândeam
  • popândii
  • popândisem
a II-a (tu)
  • popândești
(să)
  • popândești
  • popândeai
  • popândiși
  • popândiseși
a III-a (el, ea)
  • popândește
(să)
  • popândească
  • popândea
  • popândi
  • popândise
plural I (noi)
  • popândim
(să)
  • popândim
  • popândeam
  • popândirăm
  • popândiserăm
  • popândisem
a II-a (voi)
  • popândiți
(să)
  • popândiți
  • popândeați
  • popândirăți
  • popândiserăți
  • popândiseți
a III-a (ei, ele)
  • popândesc
(să)
  • popândească
  • popândeau
  • popândi
  • popândiseră
Intrare: popândit
popândit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popândit
  • popânditul
  • popânditu‑
  • popândi
  • popândita
plural
  • popândiți
  • popândiții
  • popândite
  • popânditele
genitiv-dativ singular
  • popândit
  • popânditului
  • popândite
  • popânditei
plural
  • popândiți
  • popândiților
  • popândite
  • popânditelor
vocativ singular
plural
popândire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popândire
  • popândirea
plural
  • popândiri
  • popândirile
genitiv-dativ singular
  • popândiri
  • popândirii
plural
  • popândiri
  • popândirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)