POPÂNDAC, popândaci, s. m. (Mai ales la pl.) Formație vegetală la suprafața unei ape, cu aspect de insulă mică, alcătuită din rogoz (și din alte plante) care crește în mlaștinile din câmpie. – Et. nec.

popândac sm vz popânzac²

POPÂNDAC, popândaci, s. m. (Mai ales la pl.) Formație vegetală alcătuită din rogoz, care crește în grupuri în mocirlele sau în bălțile din câmpie, având din depărtare aspectul unor mici insule. – Et. nec.

popânzac³ s [At: I. CR. VI, 153 / Pl: nct / E: nct] (Mol) Insulă sau grind pe o apă curgătoare.

popânzac² sm [At: PANȚU, PL. 310 / V: ~ndac, ~ndace / Pl: ~aci, (rar sn) ~ace / E: nct] 1 (Mpl) Mușuroi format din rogoz și alte plante de acvatice, care cresc în bălțile, mlaștinile statornice din câmpie. 2 Ridicătură în formă de insulă de la suprafața unei ape, formată din tulpinile și din rizomii rogozului în mlaștinile din câmpii și din luncile largi.

popânzac¹ [At: ȘĂINEANU, D. V. / Pl: ~aci, (rar, sn) ~ace / E: cf popândău] 1 sm (Zlg; reg) Șoarece (Apodemus sylvaticus). 2 av (Reg; pan; șîe a se așeza~, a sta ~) În picioare, drept și nemișcat. 3 sm (Olt; pan) Sperietoare de păsări. 4 sm (Olt; gmț; pan) Om leneș. 5 sm (Mun; gmț; pan) Popândău (10).

POPÎNDACI s. m. pl. Formații vegetale alcătuite din rogozuri, care cresc în grupuri izolate în bălțile din cîmpia Dunării, avînd din depărtare, aspectul unor mici insule. V. plavie.

popânzac m. popândău (în Oltenia): a sta popânzac, înțepat și drept.

popîndác n., pl. e (ca și popîndăŭ și popînzac). Ĭașĭ. Grupă de plante care se înalță ca un moț la suprafața mocirlelor și pe care vînătoriĭ pășesc fără să se ude.

popînzác n., pl. e (ca și popîndac și -oc). Dun. de jos. Prundoĭ, scruntar plutitor (de plaur). Olt. (și m.). Popîndăŭ, momîĭe.

popândac s. m., pl. popândaci

popândac s. m., pl. popândaci

popândac s. m., pl. popândaci

POPÂNZAC s. v. guzgan, momâie, sperietoare, șoarece-de-pădure, șobolan.

popînzac s. v. GUZGAN. MOMÎIE. SPERIETOARE. ȘOARECE-DE-PĂDURE. ȘOBOLAN.

popânzac², popânzace, s.n. (reg.; mai ales la pl.) mușuroi format din rogoz și alte plante de baltă; insulă plutitoare din tulpini, rizomi, rădăcini etc.; plavie.

popânzac¹, popânzaci, s.m. (reg.) 1. șoarece. 2. (adv.) ca un popânzac, în picioare, drept și nemișcat. 3. sperietoare de păsări. 4. (fig.) om leneș. 5. (fig.) față umflată, grasă.