4 definiții pentru pontori ponturi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pontori [At: VASILIU, C. 192 / V: ~turi / Pl: ~resc / E: ponturi (pll pont3)] 1 vi (Reg; îf ponturi) A glumi. 2 vt (Buc; Mol) A necăji pe cineva cu vorba. 3 vt (Buc) A repara obiecte de încălțăminte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pontorí, pontorésc, vb. IV (reg.) 1. a împunge, a necăji cu vorba. 2. (despre încălțăminte) a cârpi, a repara.

ponturí, ponturésc, vb.IV (reg.) a glumi.

Intrare: pontori
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pontori
  • pontorire
  • pontorit
  • pontoritu‑
  • pontorind
  • pontorindu‑
singular plural
  • pontorește
  • pontoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pontoresc
(să)
  • pontoresc
  • pontoream
  • pontorii
  • pontorisem
a II-a (tu)
  • pontorești
(să)
  • pontorești
  • pontoreai
  • pontoriși
  • pontoriseși
a III-a (el, ea)
  • pontorește
(să)
  • pontorească
  • pontorea
  • pontori
  • pontorise
plural I (noi)
  • pontorim
(să)
  • pontorim
  • pontoream
  • pontorirăm
  • pontoriserăm
  • pontorisem
a II-a (voi)
  • pontoriți
(să)
  • pontoriți
  • pontoreați
  • pontorirăți
  • pontoriserăți
  • pontoriseți
a III-a (ei, ele)
  • pontoresc
(să)
  • pontorească
  • pontoreau
  • pontori
  • pontoriseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ponturi
  • ponturire
  • ponturit
  • ponturitu‑
  • ponturind
  • ponturindu‑
singular plural
  • ponturește
  • ponturiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ponturesc
(să)
  • ponturesc
  • pontuream
  • ponturii
  • ponturisem
a II-a (tu)
  • ponturești
(să)
  • ponturești
  • pontureai
  • ponturiși
  • ponturiseși
a III-a (el, ea)
  • ponturește
(să)
  • ponturească
  • ponturea
  • ponturi
  • ponturise
plural I (noi)
  • ponturim
(să)
  • ponturim
  • pontuream
  • ponturirăm
  • ponturiserăm
  • ponturisem
a II-a (voi)
  • ponturiți
(să)
  • ponturiți
  • pontureați
  • ponturirăți
  • ponturiserăți
  • ponturiseți
a III-a (ei, ele)
  • ponturesc
(să)
  • ponturească
  • pontureau
  • ponturi
  • ponturiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)