opțiuni

2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pomi1 vr [At: CIAUȘANU, GL. / Pzi: ~mesc / E: pom] (Olt; Mun) 1-2 A se pomăi (1-2).

POMI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „pom (fructifer)”, „de pomi”, „pomicol”. [Var. pomo-. / < fr., it. pomi-, pomo-, cf. lat. pomus].

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POMÍ vb. v. zbârci.

pomi vb. v. ZBÎRCI.

Intrare: pomire
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pomire
  • pomirea
plural
  • pomiri
  • pomirile
genitiv-dativ singular
  • pomiri
  • pomirii
plural
  • pomiri
  • pomirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: pomi (verb)
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pomi
  • pomire
  • pomit
  • pomitu‑
  • pomind
  • pomindu‑
 singular plural
  • pomește
  • pomiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pomesc
 (să)
  • pomesc
  • pomeam
  • pomii
  • pomisem
a II-a (tu)
  • pomești
 (să)
  • pomești
  • pomeai
  • pomiși
  • pomiseși
a III-a (el, ea)
  • pomește
 (să)
  • pomească
  • pomea
  • pomi
  • pomise
plural I (noi)
  • pomim
 (să)
  • pomim
  • pomeam
  • pomirăm
  • pomiserăm
  • pomisem
a II-a (voi)
  • pomiți
 (să)
  • pomiți
  • pomeați
  • pomirăți
  • pomiserăți
  • pomiseți
a III-a (ei, ele)
  • pomesc
 (să)
  • pomească
  • pomeau
  • pomiră
  • pomiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)