2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLITICÉSC2, -EÁSCĂ, politicești, adj. (Înv.) 1. Juridic; civil, cetățenesc. 2. Laic. – Politic + suf. -icesc.

POLITICÉSC2, -EÁSCĂ, politicești, adj. (Înv.) 1. Juridic; civil, cetățenesc. 2. Laic. – Politic + suf. -icesc.

POLITICÉSC1, -EÁSCĂ, politicești, adj. (Înv.) Politic (II 1). – Politic + suf. -esc. Cf. rus. politiceskii.

POLITICÉSC1, -EÁSCĂ, politicești, adj. (Înv.) Politic (II 1). – Politic + suf. -esc. Cf. rus. politiceskii.

politicesc, ~ească a [At: BIBLIA (1688), pref 7/14 / Pl: ~ești / E: politic + -esc] (Înv) 1 Care aparține ceremonialului, etichetei. 2 Privitor la ceremonial, la etichetă. 3-11 Politic (11-19). 12 Juridic. 13 Cetățenesc. 14 Public. 15 Laic.

POLITICÉSC, -EÁSCĂ, politicești, adj. (Învechit) Politic. Idei politicești mă turbură. NEGRUZZI, S. I 75. Pentru a intra în vreo dregătorie... politicească, candidatul trebuie să fi învățat la universitate. KOGĂLNICEANU, S. 87. Prefacerile politicești întîmplate la 1821. RUSSO, 63.

POLITICÉSC ~eáscă (~éști) înv. v. POLITIC. /politic + suf. ~esc

1) politicésc, -eáscă adj. (rus. političeskiĭ). Vechĭ. Cetățenesc, civil. Laic. Civilizat, conform eticheteĭ, politicos. Azĭ iron. Politic: discurs politicesc.

2) politicésc v. tr. (d. politicesc 1). Vechĭ. Încetățenesc.

politici [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 216v/26 / V: ~ca / Pzi: ~icesc / E: cf politic] (Înv) 1-2 vti A guverna. 3-4 vir A face politică (4). 5-6 vir A discuta politică (4). 7-8 vir A se pune la curent cu politica (4). 9 vr A se practica un anumit obicei Si: a se obișnui. 10 vr A se folosi. 11 vt A stabili un anumit preț sau procent. 12-13 vtr (Fig) A (se) civiliza. 14-15 vtr (Fig) (A face să progreseze sau) a progresa A. 16 vr (Csnp) A se impune.

POLITICÍ, politicesc, vb. IV. Tranz. 1. (Învechit) A îndruma cu dibăcie, a sfătui, a da îndrumări; a educa. Părinți de bun neam cari... pot a vă politici. DRĂGHICI, R. 159. 2. A folosi în mod obișnuit, a obișnui. (Refl. pas.) Cuvintele acele care s-au politicit în vorbă numai de clasa boierească sau în timpul fanarioților. La TDRG.

POLITICÍ, politicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A sfătui; a educa. 2. A folosi în mod obișnuit. – Din politică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

politicesc (înv.) adj. m., f. politicească; pl. m. și f. politicești

politicésc (politic, juridic, laic) adj. m., f. politiceáscă; pl. m. și f. politicéști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POLITICÉSC adj. v. cetățenesc, civic, civil, juridic, laic, lumesc, mirean, mirenesc, pământean, politic, profan.

politicesc adj. v. CETĂȚENESC. CIVIC. CIVIL. JURIDIC. LAIC. LUMESC. MIREAN. MIRENESC. PĂMÎNTEAN. POLITIC. PROFAN.

POLITICÍ vb. v. circula, civiliza, cultiva, fixa, folosi, hotărî, institui, întocmi, întrebuința, obișnui, orândui, rafina, rândui, stabili, statornici, stila, utiliza, uzita.

politici vb. v. CIRCULA. CIVILIZA. CULTIVA. FIXA. FOLOSI. HOTĂRÎ. INSTITUI. ÎNTOCMI. ÎNTREBUINȚA. OBIȘNUI. ORÎNDUI. RAFINA. RÎNDUI. STABILI. STATORNICI. STILA. UTILIZA. UZITA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

politicésc, politiceáscă, adj. (înv.) 1. care aparține ceremonialului, etichetei, protocolului statornicit; privitor la ceremonial, la etichetă, la protocol. 2. politic. 3. juridic, civil, cetățenesc; public. 4. laic, lumesc, profan.

cântec politicesc v. cântec de lume.

Intrare: politicesc
politicesc adjectiv
adjectiv (A83)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • politicesc
  • politicescul
  • politicescu‑
  • politicească
  • politiceasca
plural
  • politicești
  • politiceștii
  • politicești
  • politiceștile
genitiv-dativ singular
  • politicesc
  • politicescului
  • politicești
  • politiceștii
plural
  • politicești
  • politiceștilor
  • politicești
  • politiceștilor
vocativ singular
plural
Intrare: politici
verb (VT406)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • politici
  • politicire
  • politicit
  • politicitu‑
  • politicind
  • politicindu‑
singular plural
  • politicește
  • politiciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • politicesc
(să)
  • politicesc
  • politiceam
  • politicii
  • politicisem
a II-a (tu)
  • politicești
(să)
  • politicești
  • politiceai
  • politiciși
  • politiciseși
a III-a (el, ea)
  • politicește
(să)
  • politicească
  • politicea
  • politici
  • politicise
plural I (noi)
  • politicim
(să)
  • politicim
  • politiceam
  • politicirăm
  • politiciserăm
  • politicisem
a II-a (voi)
  • politiciți
(să)
  • politiciți
  • politiceați
  • politicirăți
  • politiciserăți
  • politiciseți
a III-a (ei, ele)
  • politicesc
(să)
  • politicească
  • politiceau
  • politici
  • politiciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

politicesc, politiceascăadjectiv

învechit
  • 1. Politic. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: politic
    • format_quote Idei politicești mă turbură. NEGRUZZI, S. I 75. DLRLC
    • format_quote Pentru a intra în vreo dregătorie... politicească, candidatul trebuie să fi învățat la universitate. KOGĂLNICEANU, S. 87. DLRLC
    • format_quote Prefacerile politicești întîmplate la 1821. RUSSO, 63. DLRLC
  • 2. Cetățenesc, civil, juridic. DEX '09 DEX '98
  • 3. Laic. DEX '09 DEX '98
    sinonime: laic
etimologie:
  • (1.) cf. limba rusă politiceskii DEX '09 DEX '98
  • Politic + sufix -icesc. DEX '09 DEX '98

politici, politicescverb

  • 1. învechit A îndruma cu dibăcie, a da îndrumări. DLRLC
    • format_quote Părinți de bun neam cari... pot a vă politici. DRĂGHICI, R. 159. DLRLC
  • 2. A folosi în mod obișnuit. DLRLC
    sinonime: obișnui
    • format_quote reflexiv pasiv Cuvintele acele care s-au politicit în vorbă numai de clasa boierească sau în timpul fanarioților. La TDRG. DLRLC
etimologie:
  • politică DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.