policioară sf [At: LB / V: (reg) pel~, polec~, ~or sn / Pl: ~re / E: poliță¹ + -ioară] 1-4 (Pop; șhp) Poliță¹ (1-2) (mică) Si: (pop) policuță (1-4). 5 (Reg) Firidă la sobă. 6 (Reg) Pervaz. 7 (Reg) Parte de jos a jugului, pe care se sprijină gâtul boilor. 8 (Reg) Parte a osiei care trece pe sub car sau căruță Si: (reg) opeal, perinoc (1), scaun. 9 (Reg) Pârleaz. 10 (Reg) Fiecare dintre scândurile care unesc transversal extremitățile războiului de țesut Si: (reg) arțar. 11 (Reg; îf polecioară) Colibă mică.