6 definiții pentru poghircire pobârcire pobircire pogârcire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

poghircire sf [At: KLEIN, D. 401 / V: pobir~, pobâr~, pogâr~ / Pl: ~ri / E: poghirci] (Trs; înv) Strângere a cerealelor, fructelor etc. rămase după cules Si: (înv) poghircitură, (reg) poghircit1.

pobârcire sf vz poghircire

pogârcire sf vz poghircire


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

poghircíre, poghircíri, s.f. (înv. și reg.) adunare, strângere a cerealelor sau a fructelor rămase după cules.

pobârcí, pobârcésc, vb. IV (reg.) v. pogârci.

Intrare: poghircire
poghircire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poghircire
  • poghircirea
plural
  • poghirciri
  • poghircirile
genitiv-dativ singular
  • poghirciri
  • poghircirii
plural
  • poghirciri
  • poghircirilor
vocativ singular
plural
pobârcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pobârcire
  • pobârcirea
plural
  • pobârciri
  • pobârcirile
genitiv-dativ singular
  • pobârciri
  • pobârcirii
plural
  • pobârciri
  • pobârcirilor
vocativ singular
plural
pobircire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pogârcire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.