9 definiții pentru podvig podvic potoig potvig


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

podvig sn [At: VARLAAM, C. 367 / V: ~vic, ~toig (Pl ~igi, ~e) smn, potv~ / Pl: ~uri / E: slv подвигъ] 1 (Înv) Penitență. 2 (Îdt) Cingătoare pe care o poartă călugării.

podvíg n., pl. urĭ (vsl. po-dvĭgŭ, luptă, întrecere). L. V. Canon, chin, suferință, mortificare (a unuĭ sfînt, a unuĭ pustnic, a unuĭ păcătos).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PODVÍG s. v. canon, pedeapsă, penitență.

podvig s. v. CANON. PEDEAPSĂ. PENITENȚĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

podvíg (-guri), s. n. – Penitență, mortificare. Sl. podvigŭ „luptă” (Miklosich, Slaw. Elem., 37). – Der. podvigui, vb. refl. (a se mortifica).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

podvíg, podvíguri, s.n. (înv.) 1. pedeapsă (în post și rugăciuni) impusă de preot după spovedanie; canon, penitență. 2. cingătoare purtată de călugări.

Intrare: podvig
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • podvig
  • podvigul
  • podvigu‑
plural
  • podviguri
  • podvigurile
genitiv-dativ singular
  • podvig
  • podvigului
plural
  • podviguri
  • podvigurilor
vocativ singular
plural
podvic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potoig
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potvig
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)