7 definiții pentru poduleț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PODULÉȚ, podulețe, s. n. Podeț. – Pod + suf. -uleț.

PODULÉȚ, podulețe, s. n. Podeț. – Pod + suf. -uleț.

poduleț sn [At: DAMÉ, T. 147 / Pl: ~țe / E: pod1 + -uleț] 1-4 (Spc; șhp) Podeț1 (4-7). 5 Podeț1 (8). 6 (Reg) Bârnă pe care se relează cu ajutorul unor vârtejuri, lanțurile care ridică sau coboară stăvilarele la moara de apă Si: (reg) fruntar, pod1 (58). 7 Vas de bucătărie nedefinit mai îndeaproape.

PODULÉȚ, podulețe, s. n. Podișor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

poduléț s. n., pl. poduléțe

poduléț s. n., pl. poduléțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PODULÉȚ s. (înv. și reg.) podișor, (reg.) podeci, podiș, podiț, podurel, poduț. (Un ~ peste o apă.)

PODULEȚ s. (înv. și reg.) podișor, (reg.) podeci, podiș, podiț, podurel, poduț. (Un ~ peste o apă.)

Intrare: poduleț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poduleț
  • podulețul
  • podulețu‑
plural
  • podulețe
  • podulețele
genitiv-dativ singular
  • poduleț
  • podulețului
plural
  • podulețe
  • podulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)