poduleț sn [At: DAMÉ, T. 147 / Pl: ~țe / E: pod¹ + -uleț] 1-4 (Spc; șhp) Podeț¹ (4-7). 5 Podeț¹ (8). 6 (Reg) Bârnă pe care se relează cu ajutorul unor vârtejuri, lanțurile care ridică sau coboară stăvilarele la moara de apă Si: (reg) fruntar, pod¹ (58). 7 Vas de bucătărie nedefinit mai îndeaproape.