2 intrări

  • pocolit pocolire
  • pocoli păcălui pocăli pocălui poclui pocului pucului

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pocolit, ~ă a [At: TEAHA, C. N. / Pl: ~iți, ~e / E: pocoli] 1 (Trs) Împachetat. 2 (Reg) Stivuit. 3 (Trs; d. oameni) Bătut. 4 (Mar; Mol) Stabilit într-un anumit loc.

poclui1 vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~esc / E: ns cf ger backen] (Olt) A prăji (1).

pocoli [At: MOLNAR / V: păcălui, ~căli, ~coi, (css) ~călui, ~clui, ~cului, pucului / Pzi: ~lesc / E: mg pakol] 1 vt (Trs) A împacheta. 2 vt (Reg) A stivui. 3 vt (Trs; îf pocălui) Abate tare pe cineva. 4 vr (Reg; îf pocăli) A se muta. 5-6 vir (Pop) A sta liniștit. 7-8 vir (Mar; Mol) A se stabili într-un anumit loc. 9-10 vit (Pop; îe) A nu putea (sau a nu avea a) poclui A nu avea liniște. 11-12 vit (Pop; îae) A nu avea astâmpăr.

pocluĭésc v. tr. (slav). Meh. Prăjesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POCOLÍ vb. v. ambala, împacheta.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pocluí, pocluiésc, vb. IV (reg.) a prăji.

pocolí, pocolésc, vb. IV (reg.) 1. a împacheta. 2. (în forma „pocălui”) a bate tare, a snopi, a burduși în bătaie. 3. (refl.; în forma „pocăli”) a se muta. 4. a strivi. 5. a sta liniștit, potolit; a se așeza, a se fixa într-un anumit loc.

pocluí, pocluiesc, (pocoli), vb. intranz. – (reg.; înv.) 1. A sta în loc, a se liniști, a se stâmpăra (Papahagi, 1925; Memoria, 2004). 2. A avea stare, a încăpea (Bud, 1908): „Să nu poată poclui / Până la mine-a zini” (Memoria, 2001: 36); „În sat să nu pocluiesc, / Da-n lume să pribegesc” (Țiplea, 1906: 423). – Din magh. pakol (MDA).

pocluí, pocluiesc, (pocoli), vb. intranz. – 1. A sta în loc, a se liniști, a se stâmpăra (Papahagi 1925; Memoria 2004). 2. A avea stare, a încăpea (Bud 1908): „Să nu poată poclui / Până la mine-a zini” (Memoria 2001: 36); „În sat să nu pocluiesc, / Da-n lume să pribegesc” (Țiplea 1906: 423). – Din magh. pakol (MDA).

Intrare: pocolit
pocolit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pocolit
  • pocolitul
  • pocolitu‑
  • pocoli
  • pocolita
plural
  • pocoliți
  • pocoliții
  • pocolite
  • pocolitele
genitiv-dativ singular
  • pocolit
  • pocolitului
  • pocolite
  • pocolitei
plural
  • pocoliți
  • pocoliților
  • pocolite
  • pocolitelor
vocativ singular
plural
pocolire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pocolire
  • pocolirea
plural
  • pocoliri
  • pocolirile
genitiv-dativ singular
  • pocoliri
  • pocolirii
plural
  • pocoliri
  • pocolirilor
vocativ singular
plural
Intrare: pocoli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pocoli
  • pocolire
  • pocolit
  • pocolitu‑
  • pocolind
  • pocolindu‑
singular plural
  • pocolește
  • pocoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pocolesc
(să)
  • pocolesc
  • pocoleam
  • pocolii
  • pocolisem
a II-a (tu)
  • pocolești
(să)
  • pocolești
  • pocoleai
  • pocoliși
  • pocoliseși
a III-a (el, ea)
  • pocolește
(să)
  • pocolească
  • pocolea
  • pocoli
  • pocolise
plural I (noi)
  • pocolim
(să)
  • pocolim
  • pocoleam
  • pocolirăm
  • pocoliserăm
  • pocolisem
a II-a (voi)
  • pocoliți
(să)
  • pocoliți
  • pocoleați
  • pocolirăți
  • pocoliserăți
  • pocoliseți
a III-a (ei, ele)
  • pocolesc
(să)
  • pocolească
  • pocoleau
  • pocoli
  • pocoliseră
păcălui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pocăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pocălui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • poclui
  • pocluire
  • pocluit
  • pocluitu‑
  • pocluind
  • pocluindu‑
singular plural
  • pocluiește
  • pocluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pocluiesc
(să)
  • pocluiesc
  • pocluiam
  • pocluii
  • pocluisem
a II-a (tu)
  • pocluiești
(să)
  • pocluiești
  • pocluiai
  • pocluiși
  • pocluiseși
a III-a (el, ea)
  • pocluiește
(să)
  • pocluiască
  • pocluia
  • poclui
  • pocluise
plural I (noi)
  • pocluim
(să)
  • pocluim
  • pocluiam
  • pocluirăm
  • pocluiserăm
  • pocluisem
a II-a (voi)
  • pocluiți
(să)
  • pocluiți
  • pocluiați
  • pocluirăți
  • pocluiserăți
  • pocluiseți
a III-a (ei, ele)
  • pocluiesc
(să)
  • pocluiască
  • pocluiau
  • poclui
  • pocluiseră
pocului
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pucului
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)