2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

poșă2 sf vz poș1

poșă1 sf [At: ANTIM, P. 309 / V: poș sn, puș sn, pușă[1] / Pl: ~șe / E: nct] (Reg) Corp cilindric făcut din tulpină de papură sau pipirig, legat de sfoara priponului de pescuit la distanțe aproximativ egale, cu scopul de a ține priponul la suprafața apei. corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

PÓȘĂ s. f. flotor de trestie, folosit de pescari pentru susținerea sculelor de pescuit. (< fr. poche)

poș2 sn [At: DDRF / V: pos / Pl: ~uri / E: cf poștă2] 1 (Reg) Alică de dimensiune mijlocie sau mare, folosită la vânătoare Si: poștă2. 2 (Pex) Bucată de fier folosită în loc de alică. 3 (Mun; îf pos) Glonț de vânătoare Si: cartuș.

1) poș n., pl. urĭ (turc. poșu, cealma ușoară soldățească; bg. poš, basma). Rar azĭ. Tulpan, casîncă. – În Ban. poșă f., pl. e (sîrb. poša).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

póșă, póșe, s.f. (reg.) corp cilindric făcut din tulpină de papură sau pipirig, legat de sfoara priponului de pescuit din loc în loc, pentru a-l menține la suprafața apei.

Intrare: poșă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poșă
  • poșa
plural
  • poșe
  • poșele
genitiv-dativ singular
  • poșe
  • poșei
plural
  • poșe
  • poșelor
vocativ singular
plural
pușă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: poșă
poșă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.