7 definiții pentru plopuț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLOPÚȚ, plopuți, s. m. (Reg.) Plopușor. – Plop + suf. -uț.

PLOPÚȚ, plopuți, s. m. (Reg.) Plopușor. – Plop + suf. -uț.

plopuț sm [At: SFC IV, 153 / Pl: ~i / E: plop1 + -uț] (Reg; șhp) 1-2 Plopșor (1-2).

PLOPÚȚ s. m. (Popular) Plopușor. Plopule, plopuțule, ce te legeni făr’de vînt? ȘEZ. IV 223.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plopúț (reg.) s. m., pl. plopúți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: plopuț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plopuț
  • plopuțul
  • plopuțu‑
plural
  • plopuți
  • plopuții
genitiv-dativ singular
  • plopuț
  • plopuțului
plural
  • plopuți
  • plopuților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plopuț

etimologie:

  • Plop + sufix -uț.
    surse: DEX '98 DEX '09