*pleĭádă f., pl. e (vgr. pleiás, -ádos, fiică a Pleĭoneĭ și a luĭ Atlante. După mitologie, ele s’aŭ sinucis și aŭ fost prefăcute în șapte stele [după ceĭ de azĭ, șase] pe care Româniĭ le numesc „cloșca cu puiĭ”). Fig. Mică ceată de artiștĭ, savanțĭ orĭ oamenĭ politicĭ, cum era pleĭada poeților din Alexandria, pleĭada luĭ Ronsard, pleĭada poeților de supt Ludovic XIII ș. a.