2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plati sf vz plătică3

PLĂTÍCĂ2, plătici, s. f. Arbore mare înrudit cu salcâmul, originar din America, cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție; glădiță (Gleditschia triacanthos).Et. nec.

PLĂTÍCĂ2, plătici, s. f. Arbore mare înrudit cu salcâmul, originar din America, cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție; glădiță (Gleditschia triacanthos).Et. nec.

PLĂTÍCĂ1, plătici, s. f. Pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic și scurt (Abramis brama). – Din bg. platika.

PLĂTÍCĂ1, plătici, s. f. Pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic și scurt (Abramis brama). – Din bg. platika.

plăti2 sf [At: ENC. ROM. / Pl: ~ici / E: nct] Arbore din familia leguminoaselor, originar din America de Nord, înalt până la 30 m, cu coroana rară și cu spini mari ramificați pe ramuri (și pe tulpină), cu frunzele compuse din foliole mici, ovale și cu florile mici, verzui, grupate în panicule, cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție, garduri vii etc. Si: glădiță, (reg) roșcovar, roșcov-sălbatic (Gleditschia triacanthus).

plăti3 sf [At: PAMFILE, CR. 202 / V: plat~, peletic s / Pl: ~ici / E: plată2 + -ică] (Mun) 1 Fiecare din cele două jumătăți de slănină (cu șorici) care se scot după tăierea porcului. 2 Bucată mare de slănină Si: (reg) plătiță (3).

plăti1 sf [At: CUV. D. BĂTR. I, 297 / V: (reg) plot~, plut~ / Pl: ~ici, (rar) ~ice / E: bg платика] (Iht) 1 Pește de apă dulce, cu corpul plat, turtit lateral, acoperit cu solzi mari și moi, lung de 30-40 cm, cu capul mic și scurt Si: cârjancă (Brama brama). 2 (Reg) Caracudă (Carassius carassius). 3 (Mol; îf plutică) Boarcă (Rhodeus sericeus).

PLĂTÍCĂ1, plătici, s. f. Pește de apă dulce, cu corpul lat, cu capul mic și scurt, cu solzii moi și cu carnea gustoasă (Abramis brama). Zvîrlugi sprintene și sprințare ca fulgerul, plătici cu solzi de zăpadă. STANCU, D. 205. A-ncălecat, spunînd argatului că merge pînă la Snagov după plătică proaspătă. CARAGIALE, O. III 40. Pune să scoată... o minunată plătică lătăreață, vie și grasă. ODOBESCU, S. I 462.

PLĂTÍCĂ2, plătici, s. f. Arbore mare înrudit cu salcîmul, originar din America, cultivat și la noi, formînd mai ales perdele vii (Gleditschia triacanthos).

PLĂTÍCĂ2 ~ci f. Arbore asemănător cu salcâmul, dar cu spini mari, cu flori mici de culoare verzuie și cu fructul în formă de păstaie (originar din America); glădiță. /Orig. nec.

PLĂTÍCĂ1 ~ci f. Pește de talie medie, cu capul mic și cu corpul plat, de culoare cenușie-întunecată, având reflexe aurii. /<bulg. platika

plătică f. pește de ape dulci, aduce cu crapul, având carnea albă și gustoasă Abramis brama). [Bulg. PLATIKA].

plătică f. mare și frumos arbore spinos, mult cultivat ca plantă ornamentală și mai cu seamă pentru a face garduri vii (Gleditschia triacanthos). [Cf. păltior].

plătícă f., pl. ĭ (bg. platika, id., care e rudă cu vgr. plátax, un fel de pește, și platykós, lat; lat. platessa, un fel de pește, și sp. platija, un pește; pol. platajka, rus. plotica). Un fel de pește fluvial cu solzĭ, alb, lat, lung de vre-o 20-30 de centimetri (ábramis bráma). – Cînd e maĭ mic, se numește cîrjancă; și maĭ mic, băbușcă. V. și sorean. Să nu se confunde cu calcanu! P. înț. de „copac”, V. gledicie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plătícă s. f., g.-d. art. plătícii; pl. plătíci

plătícă (zool., bot.) s. f., g.-d. art. plătícii; pl. plătíci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLĂTÍCĂ s. (IHT.) 1. (Abramis brama) (reg.) zorcan. 2. v. cârjancă.

PLĂTI s. (IHT.) 1. (Abramis brama) (reg.) zorcan. 2. (Brama brama) cîrjancă.

arată toate definițiile

Intrare: plătică (bot.)
plătică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăti
  • plătica
plural
  • plătici
  • plăticile
genitiv-dativ singular
  • plătici
  • plăticii
plural
  • plătici
  • plăticilor
vocativ singular
plural
platică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: plătică (zool.)
plătică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăti
  • plătica
plural
  • plătici
  • plăticile
genitiv-dativ singular
  • plătici
  • plăticii
plural
  • plătici
  • plăticilor
vocativ singular
plural
platică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plotică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

plătică (bot.) platică

  • 1. Arbore mare înrudit cu salcâmul, originar din America, cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție (Gleditschia triacanthos).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: glădiță roșcovar salcâm

etimologie:

plătică (zool.) platică plotică

  • 1. Pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic și scurt (Abramis brama).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cârjancă zorcan attach_file 3 exemple
    exemple
    • Zvîrlugi sprintene și sprințare ca fulgerul, plătici cu solzi de zăpadă. STANCU, D. 205.
      surse: DLRLC
    • A-ncălecat, spunînd argatului că merge pînă la Snagov după plătică proaspătă. CARAGIALE, O. III 40.
      surse: DLRLC
    • Pune să scoată... o minunată plătică lătăreață, vie și grasă. ODOBESCU, S. I 462.
      surse: DLRLC

etimologie: