2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLASMAGÉNĂ, plasmagene, s. f. (Biol.) Genă din citoplasmă. – Din fr. plasmagène.

PLASMAGÉNĂ, plasmagene, s. f. (Biol.) Genă din citoplasmă. – Din fr. plasmagène.

plasmage sf [At: DEX2 / Pl: ~ne / E: fr plasmagène] (Blg) Genă din citoplasmă.

PLASMAGÉNĂ s. f. genă din citoplasmă. (< fr. plasmagène)

PLASMAGÉN, -Ă adj. care produce plasmă. (< fr. plasmagène)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plasmagénă s. f., g.-d. art. plasmagénei; pl. plasmagéne

plasmagénă s. f., g.-d. art. plasmagénei; pl. plasmagéne

plasmagén adj. m., pl. plasmagéni; f. sg. plasmagénă, pl. plasmagéne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLASMAGE s. (BIOL.) citogenă. (~ este gena din plasmă.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PLASMAGÉNĂ (< fr.; {s} plasma „plasmă” + gennaein „a naște”) s. f. (GENET.) Fiecare dintre moleculele (sau unitățile) proteice din citoplasmă, care se presupune că ar avea însușiri ereditare (ereditatea citoplasmatică este asigurată de ADN-ul plastidial sau mitocondrial). Se mai numește factor citoplasmatic, determinant citoplasmatic.

Intrare: plasmagenă
plasmagenă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plasmage
  • plasmagena
plural
  • plasmagene
  • plasmagenele
genitiv-dativ singular
  • plasmagene
  • plasmagenei
plural
  • plasmagene
  • plasmagenelor
vocativ singular
plural
Intrare: plasmagen
plasmagen adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plasmagen
  • plasmagenul
  • plasmagenu‑
  • plasmage
  • plasmagena
plural
  • plasmageni
  • plasmagenii
  • plasmagene
  • plasmagenele
genitiv-dativ singular
  • plasmagen
  • plasmagenului
  • plasmagene
  • plasmagenei
plural
  • plasmageni
  • plasmagenilor
  • plasmagene
  • plasmagenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plasmagenă

etimologie: