19 definiții pentru plantator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLANTATÓR, -OÁRE, plantatori, -oare, s. m., s. f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor, a viței-de-vie etc.; săditor. 2. S. m. Proprietar al unei plantații. 3. S. f. Mașină care servește la plantarea diverselor plante de cultură; mașină de plantat. 4. S. n. Unealtă agricolă de forma unui baston scurt ascuțit la un capăt, folosită la plantarea puieților, a răsadurilor etc. – Planta + suf. -tor.
PLANTATÓR, -OÁRE, plantatori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor, a viței de vie etc.; săditor. 2. S. m. Proprietar al unei plantații. 3. S. f. Mașină care servește la plantarea diverselor plante de cultură; mașină de plantat. 4. S. n. Unealtă de lemn sau de fier, de forma unui baston scurt ascuțit la un capăt, cu care se lucrează la plantarea puieților, a răsadurilor etc. – Planta + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PLANTATÓR2, plantatoare, s. n. Unealtă de lemn sau de fier, de forma unui baston mai subțire la un capăt, cu care se lucrează la plantarea puieților, răsadurilor etc. Apucară și ele plantatoare și rămaseră un timp la răzoare, lucrînd. SADOVEANU, P. M. 257.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PLANTATÓR1, plantatori, s. m. 1. Proprietar al unei plantații. Ion Ozun vedea cu stranie limpezime bărci fugărind pe oceanul brumos bancurile de sardele, plantatori cu pălării conice supraveghind negri cu încărcate coșuri pe umeri. C. PETRESCU, C. V. 119. 2. Persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor, a viței de vie etc. Plantator de puieți.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PLANTATÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Cel care se ocupă cu plantarea răsadurilor, a viței de vie etc. 2. Proprietar al unei plantații (2). [Cf. fr. planteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANTATÓR s.n. Unealtă în formă de hârleț folosită la facerea gropilor în care se introduc puieții. [Cf. fr. planteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANTATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. cel care se ocupă de plantarea răsadurilor, a viței de vie etc. 2. proprietar al unei plantații (2). II. s. n. unealtă baston, la săparea gropilor în care se introduc puieții. ◊ utilaj pentru plantarea mecanizată a minelor. III. s. f. mașină de plantat. (< planta + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PLANTATÓR1 ~oáre n. Unealtă în formă de țăruș cu care se fac gropi pentru sădit (răsadurile, puieții etc.); săditor. /a planta + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PLANTATÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Lucrător specializat în plantarea răsadurilor și a puieților; săditor. 2) Proprietar al unei plantații. /a planta + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
plantator m. 1. cel ce plantează; 2. proprietarul unei plantațiuni în colonii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*plantatór m. (d. plantez). Proprietaru uneĭ plantațiunĭ în coloniĭ. – Fem. -oare, pl. tot oare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
plantatór2 (unealtă) s. n., pl. plantatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plantatór1 (persoană) s. m., pl. plantatóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plantatór (unealtă) s. n., pl. plantatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
plantatór (persoană) s. m., pl. plantatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
plantatoáre s. f., g.-d. art. plantatoárei; pl. plantatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plantatoáre (persoană, mașină) s. f., g.-d. art. plantatoárei; pl. plantatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
PLANTATÓR s. 1. săditor, (înv.) răsăditor. (S-a specializat ca ~.) 2. (TEHN.) săditor. (~ul este o unealtă agricolă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PLANTATOR s. 1. săditor. (înv.) răsăditor. (S-a specializat ca ~.) 2. (TEHN.) săditor. (~ este o unealtă agricolă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |